VEŞTI BUNE de la Guvern. Ce se întâmplă cu RATELE românilor

„Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei , inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea. Persoanele fizice, titulare ale unor contracte de credite supuse restructurării conform legii, primite de la unul sau mai mulţi împrumutători, au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcţia de bază„, precizează nota de fundamentare a proiectului de act normativ, potrivit Agerpres.

Împrumutătorii pot fi instituţiile de credit – persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine – şi instituţiile financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine) înscrise în Registrul general, care optează pentru restructurarea creditelor.

Deducerea se acordă lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii şi pensii, aferente lunii ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului, nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului/plătitorului de venituri din pensii. Deducerea se acordă şi contribuabililor care au obligaţia de a declara şi de a plăti impozit lunar, la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

Alte articole

România, codașa Europei la credite acordate economiei. Viceguvernator BNR: ”Când statul cheltuie și se împrumută mai mult, dobânzile cresc, iar sectorul privat investește mai puțin”

Românii ar putea lua credite garantate cu titluri de stat. Noul proiect al Băncii Naționale a României

În prezent, prevederile în vigoare stabilesc acordarea unor deduceri personale lunare angajaţilor care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei, iar pentru veniturile cuprinse între 1.001 şi 3.000 lei deducerea se acordă degresiv, în funcţie de persoanele aflate în întreţinere, în baza unei formule de calcul. Pentru veniturile mai mari de 3.001 lei nu se acordă deduceri.

La determinarea venitului impozabil lunar din pensii se deduc o sumă neimpozabilă lunară de 1.000 lei şi contribuţiile sociale obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.

Potrivit MFP, facilitatea fiscală propusă are ca scop stimularea creşterii economice, prin majorarea consumului populaţiei în cadrul formării produsului intern brut, majorarea venitului disponibil pe o perioadă limitată pentru populaţia cu venituri aflate sub nivelul salariului mediu pe economie, precum şi diminuarea pentru această categorie a efortului cu plata serviciului datoriei la bănci şi IFN, îmbunătăţirea eficienţei utilizării lichidităţii existente în sistemul financiar, crearea condiţiilor pentru temperarea ritmului de creştere a riscului de credit din sistem şi îmbunătăţirea calităţii portofoliilor instituţiilor de credit şi IFN-urilor.

Contribuabilul va primi o facilitate fiscală din partea statului român, astfel încât efortul de plată a datoriilor către bănci şi IFN, în creştere ca urmare a necesităţii restituirii sumelor amânate la plată, să se diminueze. Facilitatea fiscală se va acorda pe cel mult doi ani, atâta timp cât debitorul îşi onorează corespunzător serviciul datoriei.

„Asemenea măsuri prin care guvernele au intervenit direct în sprijinul debitorilor s-au practicat relativ frecvent în Europa de la începutul crizei De exemplu, în Marea Britanie, în anul 2008, s-a implementat o măsură prin care se permite amânarea plăţii dobânzilor, iar măsura a fost susţinută prin garanţii de stat pentru creditori. În Croaţia s-au iniţiat aplicat facilităţi din partea statului pentru rambursarea mai bună a creditelor ipotecare în valută. În Islanda s-au implementat măsuri pentru subvenţionarea eforturilor populaţiei cu dobânda pentru o perioadă de doi ani, finanţată printr-o facilitate fiscală acordată băncilor. O concluzie importantă a eficienţei măsurilor aplicate în unele ţări din Europa privind facilităţile acordate debitorilor, concluzie prezentată în raportul FMI din aprilie 2012 este că reducerea serviciului datoriei populaţiei a avut efecte favorabile asupra consumului populaţiei şi asupra creşterii economice„, se spune în nota de fundamentare.

Potrivit MFP, estimările conduc la concluzia că măsurile ar putea majora creşterea economică cu circa 0,25 puncte procentuale în fiecare an de aplicare. Efectul maxim asupra creşterii economice ar putea fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale în fiecare an, în condiţiile în care atât debitorii, cât şi creditorii ar adera la această schemă în mod semnificativ, debitorii ar folosi într-o măsură covârşitoare surplusul de venit disponibil obţinut pentru majorarea consumului şi creşterea pe această cale a consumului s-ar localiza pentru produse şi servicii fabricate în România.

Impactul financiar asupra veniturilor bugetare al acestei măsuri este unul negativ, de scădere cu 975 milioane lei în 2016 şi de scădere cu 1,017 miliarde lei în 2017.

Citeşte şi: AJUTOARE pentru populaţie. AMÂNAREA ratelor este aplicată şi în alte ţări