"De fiecare dată când mă ia capul și răbufnesc, amenințând că mă las de (vorba lu' nea Gigi) binefaceri, diverși îmi spun că mă alint. De data asta, însă, după ce termin de centralizat și împărțit generoasele donații ale unor oameni de care chiar nu vreau să-mi bat joc, cred că agăț ghetele-n cui. Fără să detaliez excesiv, las mai jos câteva motive:
– Sunt sătul de bogații lu' pește prăjit care sună se se bage în seamă fără să-i caute nimeni, promit marea cu sarea și mint ca porcii.
– Sunt sătul să fiu băgat în aceeași oală cu toți escrocii, cu toate "vedetele" media pârâte, cu toți actorașii ratați, cu toate femeile de consum și cu toți cerșetorii de inluenceri. Care fac bani pozând în caritabili și preocupați de soarta semenilor.
– Sunt sătul ca alții să fie beneficiarii ajutorului pe care-l dau (fiindcă-s ușor impresionabil și greu de refuz) în detrimentul familiei mele. Fără să-i neglijez programatic pe ai mei, a trebuit să constat că, în timp ce eu fac pe jolly joker-ul materialelor de protecție, noi nu aveam în casă mănuși, măști, dezinfectanți.
– Sunt sătul ca, de câte ori arde casa pe noi, să-mi pun chiloții de Superman peste pantalonii de la costum. Nici nu cred că menirea mea e să salvez planeta, nici nu candidez (nici măcar la băiatul bun al momentului), nici nu duc lipsă de popularitate, audiență sau mediatizare (ba dimpotrivă).
Acestea fiind spuse, duc cocoașa asta până la prima dună și după aia mă mai gândesc. Cred că am funcționat destul ca ONG pe persoană fizică, pe banii și pe nervii mei...", a scris Victor Ciutacu pe blogul său.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/amber-lee-friis.png)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/pacientii-infectati-cu-covid-19-nu-mai-sunt-contagiosi-dupa-11-zile-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/05/hepta1593546-scaled-e1590383464313.jpg)
