Peștera din munții Șureanu este de o frumusețe aproape ireală. Adâncă de 12 kilometri, nu oricine poate ajunge să o vadă, iar o altă curiozitate este că aici trăiesc zeci de mii de lilieci. Localnicii din satul Ohaba Ponor din Hunedoara, aflat pe valea Streiului, la poalele Munților Șureanu, se bucură de această comoară a naturii, însă locul rămâne greu accesibil pentru necunoscători.

Citește și: Cea mai scumpă brânză din lume s-a vândut cu 30.000 de euro. Produsul conține trei tipuri de lapte și a fost lăsat la maturat opt luni într-o peșteră

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Denise Rifai trimite femeile la cratiţă: „E normal pentru ...

Întâlnire de gradul trei între Vlad Gherman, fost şi actuala: ...

Peștera interzisă plină de lilieci din Hunedoara

Peștera din Munții Șureanu este localizată foarte interesant. Indicațiile GPS către acest loc din Hunedoara îi duc pe curioși pe un traseu greșit, care părăsește drumul spre Fundătura Ponorului și coboară pajiștile abrupte până în apropierea intrării în peșteră, într-un loc de unde aceasta nu poate fi văzută. De aici, înaintarea devine imposibilă din cauza prăpastiilor.

Singurul traseu accesibil spre Peștera Șura Mare începe din satul Ohaba Ponor și urcă direct prin albia pârâului ce străbate zona de poveste. Din sat nu sunt indicatoare spre peșteră, iar fără ajutorul localnicilor, puțini turiști ar reuși să ajungă până în apropierea peșterii.

„Vin adesea turiști și întreabă cum pot ajunge la peșteră. Le arat că este destul de simplu, dar trebuie să meargă vreo jumătate de oră prin apă și au nevoie de cizme și să fie atenți la bolovani. Le spun și că apa e foarte rece, iar unii dintre ei renunță la dorința de a mai vedea peștera”, spune Traian, un localnic din Ohaba Ponor, potrivit adevarul.ro.

Ultima parte a călătoriei este dificilă și poate fi parcursă numai prin apele pârâului Ohaba care curge printre pereții abrupți ai cheilor. După un kilometru de mers prin apa rece, călătorii ajung la gura peșterii, o deschizătură în stânci cu o înălțime de aproape 40 de metri înălțime și cu o lățime de circa 12 metri. De aici, accesul în interiorul sistemului carstic, care măsoară aproape 12 kilometri de galerii și cavități subterane, este interzis.

Peștera Șura Mare din Hunedoara este declarată monument al naturii și se află în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cicolovina, iar intrarea în ea este considerată riscantă, dar și dăunătoare mediului.

„În Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina sunt peste 400 de peșteri, avene și galerii de prospecțiune minieră. Doar Peștera Bolii este amenajată și poate fi vizitată cu ajutorul unei lanterne, fără echipament specializat, restul peșterilor și avenelor nu pot fi vizitate, din motive de protecție a ecosistemului subteran și accesibilitate, necesitând autorizația CPS (Comisia Patrimoniului Speologic) și avizul APNGM-C (Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina) precum și asigurarea cu corzi sau echipament de scufundare”, arată reprezentanții parcului național.

Potrivit speologilor care au explorat-o de-a lungul timpului, Peștera Şura Mare din Hunedoara este unică în România pentru adăpostirea celor mai numeroase colonii de lilieci în hibernaţie, formate din zeci de mii de specimene. Peştera Şura Mare din Hunedoara adăpostea, în anii ’60 – ‘70, una din cele mai mari colonii de lilieci în hibernare din Europa, însumând peste 100.000 de indivizi din speciile Pipistrellus pipistrellus şi Miniopterus schreibersii. Observaţii recente în această peşteră au pus în evidenţă prezenţa în continuare a unei mari populaţii de lilieci, vorbind despre circa 40.000 de indivizi.

Peștera mai este unică și pentru că în Sala mare (Mendip) a peşterii, aflată la circa 2,5 kilometri de intrare, se află cele mai mari gururi sau bazine din ţară. Aici, o cascadă de peste 20 de metri transformă sala uriașă într-un paradis subteran. Galeria principală a peşterii depăşeşte trei kilometri şi este dificil de parcurs din cauza numeroaselor lacuri, cascade şi baricade din bolovani imenşi. Tavanul ei atinge însă înălţimea de 40 de metri în unele locuri. În apropiere se află Peştera Şura Mică, cu o deschidere înaltă de 20 de metri, în care apele formează o cascadă spectaculoasă.

Citește și: Secretele românului care a trăit într-o peșteră 140 de ani: ”Pentru cine nu-l cunoștea, era de speriat, dar oamenii în sat îl aveau la inimă”