Odată cu explozia de show-uri culinare la TV, tot mai mulți români aspiră să profeseze ca chef – titulatură ce ține de elita artei gastronomice, care nu trebuie confundată cu cea de bucătar.
Chef, termen provenit din limba franceză și consacrat în aceeași formă la nivel mondial, definește un bucătar-șef. Este ”stăpânul” bucătăriei unui restaurant, unde răspunde de aproape tot ce ce se întâmplă.
În sarcina unui bucătar se află executarea rețetelor, în timp ce un chef este coordonatorul muncii de realizare a preparatelor.
În restaurantele premium, fișa postului unui chef include:
Mai mult, în numeroase restaurante, tot de chef depind imaginea localului și direcția culinară a acestuia.

Nu există nicio formulă magică pentru a transforma pe cineva în chef. Totul începe cu munca ”de jos”, adică aceea a ajutorului de bucătar. Acesta, după cum îi spune și numele, este mâna dreaptă a bucătarului, ajutând printre altele la depozitarea alimentelor și pregătirea ingredientelor.
În funcție de restaurant, experiență și ritmul evoluției sale, ajutorul de bucătar poate rămâne în acest rol de la câteva luni până la doi ani.
Următoarea poziție în ierarhie este cea de bucătar propriu-zis, unde responsabilitățile devin mult mai mari. Bucătarul trebuie să execute preparate complete, să respecte standardele de plating și să lucreze sub presiune, fără să afecteze calitatea mâncărurilor.
Urmează poziția de sous-chef, considerată mâna dreaptă a unui chef. Acesta coordonează echipa, verifică organizarea și menține standardele atunci când bucătarul-șef nu este prezent.
Iar apoi, cu o experiență solidă și calități probate, se promovează în poziția de chef.
În România sunt mai multe variante de formare pentru a lucra în bucătărie:
Liceele și școlile profesionale durează, în general, trei-patru ani și oferă calificări recunoscute de stat.
Foarte populare sunt și cursurile acreditate pentru adulți sau pentru reconversie profesională. Acestea durează între patru și nouă luni, în funcție de program și de numărul orelor practice, notează playtech.
Costul cursurilor culinare diferă în funcție de nivel și de instituție. În România, cursurile standard costă de la 1.500–3.000 de lei, în timp ce programele premium pot ajunge la 7.000 de lei sau chiar mai mult.
Citește și Rețetă de ciorbă bulgărească cu castraveți. Este perfectă pentru zilele călduroase de vară

Academiile culinare private inspirate din modelul internațional au programe pe mai multe niveluri: basic, intermediar și avansat.
Cursurile culinare pun accentul pe:
Traseuul până la poziția de chef este lung și complex. În primul an se învață bazele și se lucrează în poziții de entry-level. În următorii ani, se acumulează experiență în restaurante, hoteluri sau catering profesionist. În mod realist, poate dura între cinci și 10 ani pentru a ajunge la nivel de sous-chef sau chef ori chiar mai mult în restaurantele premium sau fine dining.
În opinia multor profesioniști din industrie, experiența practică valorează adesea mai mult decât diploma.
Salariile diferă foarte mult în funcție de experiență, tipul restaurantului și țara unde lucrează bucătarul.
La început de carieră, un ajutor de bucătar poate câștiga în România câteva mii de lei lunar, însă veniturile cresc odată cu experiența.
În restaurantele premium, hotelurile mari sau în străinătate, salariile pot deveni foarte atractive.
La nivel internațional, plățile se învârt în jurul sumelor de mai jos.
Pe lângă salariu, un chef valoros poate obține venituri suplimentare din:
În meseria de chef, nu totul este însă ideal, așa cum ar putea părea. O astfel de carieră înseamnă presiune, responsabilitate și un program, de multe ori, foarte obositor – se lucrează seara, în weekend-uri, în zilele de sărbătoare.