Vizionarea imaginilor unei tragedii poate fi mai traumatizantă decât trăirea evenimentului

În ancheta publicată în revista de specialitate Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii au studiat consecinţele psihologice ale unei expuneri repetate la violenţă prin intermediul mijloacelor de informare tradiţionale sau digitale, după acest atentat, primul pe teritoriul american după cele de la 11 septembrie 2001, scrie Agerpres.

La 15 aprilie, două bombe artizanale au explodat la linia de sosire a maratonului din Boston, atentatul soldându-se cu trei morţi şi 260 de răniţi, între care mai mulţi şi-au pierdut membre.

Imaginile cele mai violente ale tragediei au fost cenzurate sau atenuate de media, însă numeroase imagini neprelucrate au fost postate pe reţelele de socializare de către martori, a explicat pentru agenţia de presă franceză Roxane Cohen Silver, unul din autorii studiului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Ceea ce ne uimeşte este impactul pe care l-au avut aceste imagini, inclusiv asupra persoanelor care nu au fost prezente la faţa locului”, a explicat Cohen Silver, profesor de psihologie la Universitatea Irvine din California.

Alte articole

Ministerul Educației anunță burse postdoctorale de 4.000 de lei/lună pentru tinerii cercetători din România

STUDIU: Care este cel mai romantic oraș din Europa. Nu este Paris și nici Veneția

„Acoperirea mediatică a suscitat mai multe reacţii de stres acut decât experienţa în sine” a atentatului, a precizat profesorul.

Stresul acut se manifestă printr-o serie de simptome precum gânduri copleşitoare, o stare permanentă de hipervigilenţă sau episoade recurente de flashback, explică France Presse.

Pentru studiu, cercetătorii i-au întrebat pe cei 4.675 de participanţi cât de mult au fost expuşi la mass-media în cele două până la patru săptămâni după atentat şi care a fost starea lor psihologică.

Deloc suprinzător, martorii la atentat sau cei care cunoşteau persoane prezente la maratonul de la 15 aprilie au arătat mai multe semne de stres şi au fost mai înclinate să afle informaţii pe acest subiect decât persoanele care nu au avut vreo legătură cu atentatul.

Însă cifrele se inversează în cazul persoanelor care au consultat mijloacele de informare privind tragedia timp de peste şase ore pe zi, a explicat Roxane Cohen Silver. „Nu este vorba de minimalizarea consecinţelor expunerii directe la tragedie, ci de faptul că acoperirea mediatică a declanşat şi mai mult stres acut”, a adăugat profesorul.

Expunerea la media a inclus citirea de articole, vizionarea reportajelor televizate şi înregistrărilor video cu explozia bombelor, precum şi consultarea imaginilor şi mărturiilor pe reţelele de socializare.

Studiul ridică problema responsabilităţii morale a mijloacelor de informare, deja pusă în discuţie în trecut de cercetările asupra traumatismelor indirecte, explică Bruce Shapiro, directorul unui departament specializat în acoperirea conflictelor sau atentatelor de către jurnalişti la Universitatea Columbia.

Peisajul mediatic contemporan oferă un acces mai facil la imagini care pot dăuna, în special dacă sunt vizionate de mai multe ori, subliniază Cohen Silver, potrivit AFP. „Oamenii trebuie să fie conştienţi că nu există nicio consecinţă psihologică benefică în vizionarea repetată a unor imagini oribile”, adaugă profesorul.

Citeşte şi Expunerea regulată la ştiri negative oferă „imunizare” împotriva tristeţii