Ziua Internațională a Femeii 2023. Ce flori să nu oferi niciodată, de 8 Martie. Care este explicația

Ziua Internațională a Femeii „Fie ca primăvara iubirii să-ţi inunde sufletul cu bucuria şi parfumul tuturor florilor sale. Îţi doresc un 8 Martie fericit!”- așa sună unul dintre miile mesaje transmise cu acest prilej, care face trimitere la flori.

Sunt însă flori total nepotrivite când vine vorba să le oferi în dar. Florăresele nu vor recomanda niciodată florile sau buchetele de flori artificiale, ele fiind total neinspirate (și mai ales cu ocazia zilei de 8 Martie). Mai mult, acestea au fost asociate, întotdeauna, cu înmormântările.

Un buchet de flori naturale, cât mai frumoase, reprezintă, cu siguranță, o alegere mai bună. Dar, atenție! Evită totuși firele de lalea, zambilă sau frezie. Majoritatea dintre ele sunt colorate artificial, iar întrebuințarea lor este mai mult pentru evenimentele tematice.

Ziua Internațională a Femeii. Ce flori să nu oferi niciodată, de 8 Martie

Nu oferi unei femei lalele galbene! Această culoare reprezintă sentimentul geloziei, al trădării. De asemenea, un buchet de lalele galbene poate transmite ideea de despărțire, de sfârșit.

Alte articole

Alexia Eram, mesaj special pentru mama și bunica ei: „Vă sunt recunoscătoare și vă admir profund!”

Legenda sportului mondial, înapoi acasă. Nadia Comăneci: Am o mamă de nota zece!

Simbolistica lalelei galbene a evoluat de-a lungul timpului. În urmă cu ceva vreme, această floare simboliza dragostea unilaterală, care este lipsită de speranţă. La polul opus sunt laleaua albă și cea roșie. Laleaua albă reprezintă puritate, dar însemnătatea sa include şi respect. Din acest motiv, un buchet de lalele albe este ideal atunci când vreţi să vă cereţi scuze pentru o greşeală. Laleaua roşie, în schimb, este ideală dacă vrei să exprimi sentimente foarte puternice.

Nici garoafele  nu sunt potrivite, pentru că sunt asociate, de asemenea, cu florile cumpărate pentru a fi duse la înmormântări. Așadar, nu te gândi să impresionezi femeile specială din viața ta cu un buchet de garoafe.

Citește și: Mesaje de 8 martie 2023. Trimite cele mai frumoase felicitări de 8 martie 2023

Istoria zilei de 8 Martie, în România şi în lume

În prezent, o zi a bucuriei pentru toate femeile, care primesc flori şi diferite cadouri, sărbătoarea de 8 Martie a fost percepută mult timp drept un moment în care erau afirmate drepturile sociale şi politice ale femeilor, precum şi progresele făcute în ceea ce le priveşte.

Apărută într-o vreme a marilor tulburări sociale, Ziua Internaţională a Femeii s-a ales şi cu moştenirea protestului tradiţional şi a activismului politic. În anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din ţările dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea în domeniul textilelor şi al serviciilor casnice, erau însă supuse discriminării sexuale şi erau plătite mult mai prost decât cele ale bărbaţilor. Au apărut organizaţiile sindicale, iar de aici până la revoltele industriale n-a mai fost decât un pas.

În SUA, opresiunea şi discriminarea fac ca femeile să devină tot mai implicate în campanii pentru a determina o schimbare. În 1908, 15.000 de femei au manifestat la New York cerând un program de muncă mai scurt, salarii mai bune şi drept de vot.

Un an mai târziu, în urma unei declaraţii a Partidului Socialist din America, prima Zi Naţională a Femeii a fost sărbătorită în Statele Unite ale Americii pe 28 februarie. Femeile americane au continuat să marcheze această sărbătoare în ultima duminică din februarie până în 1913.

În 1910, cea de-a doua Conferinţă Internaţională a Femeilor Muncitoare s-a ţinut la Copenhaga. O femeie pe nume Clara Zetkin, lidera organizaţiei femeilor din Partidul Social Democrat din Germania, a adus în discuţie ideea de a stabili o Zi Internaţională a Femeii, o sărbătoare care să fie marcată în aceeaşi zi în toate ţările, în sprijinul luptei femeilor pentru drepturile lor. Cele peste 100 de femei din 17 ţări care au participat la conferinţă, reprezentând sindicate, partide socialiste, cluburi de femei angajate şi incluzându-le pe primele trei femei alese în Parlamentul Finlandei, au aprobat în unanimitate ideea lansată de Clara Zetkin.

Astfel, în urmă cu 100 de ani, pe 19 martie 1911, a fost sărbătorită prima Zi Internaţională a Femeii, în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. Peste un milion de femei şi bărbaţi au participat în această zi la manifestaţii pentru ca femeilor să li se acorde drepturi legate de muncă, dreptul la vot, educaţie şi de a deţine funcţii publice.

Cu toate acestea, la mai puţin de o săptămână, pe 25 martie 1911, a izbucnit incendiul de la fabrica de textile Triangle Shirtwaist, din New York, în care şi-au pierdut viaţa peste 140 de femei, multe dintre ele fiind imigrante de origine evreiască sau italiană şi având vârste cuprinse între 16 şi 23 de ani. Acest accident a atras atenţia asupra condiţiilor de muncă şi a dus la îmbunătăţirea legislaţiei americane în domeniu.

În zorii Primului Război Mondial, în timpul campaniilor pentru pace, rusoaicele au sărbătorit pentru prima dată Ziua Internaţională a Femeii în ultima duminică din februarie 1913. În acelaşi an, după consultări şi discuţii, Ziua Internaţională a Femeii a fost mutată pe data de 8 martie. În 1914, femeile din întreaga Europă au manifestat împotriva războiului şi pentru solidaritate între femei.

În 1917, în ultima duminică a lunii februarie, femeile din Rusia au declanşat o grevă pentru „pâine şi pace”, după ce peste două milioane de soldaţi ruşi şi-au pierdut viaţa în timpul războiului. Această grevă s-a dovedit a fi prima etapă a Revoluţiei bolşevice, iar patru zile mai târziu, ţarul a fost forţat să abdice. Guvernul provizoriu a acordat femeilor dreptul la vot. Greva a început pe 23 februarie după calendarul iulian, ceea ce reprezintă ziua de 8 martie după calendarul gregorian, care este cel mai răspândit.

În urma Revoluţiei din octombrie 1917, bolşevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Lenin să oficializeze Ziua Internaţională a Femeii în Uniunea Sovietică.

De la apariţia ei în cadrul mişcării socialiste, Ziua Internaţională a Femeii a căpătat tot mai multă recunoaştere de la an la an, ajungând să fie sărbătorită în ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare deopotrivă.

Astfel, 1975 a fost declarat „Anul Internaţional al Femeii” de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Începând cu acest an, Ziua Internaţională a Femeilor a fost adoptată de multe dintre Guvernele ţărilor care până atunci nici nu aflaseră de existenţa ei.

Multe s-au întâmplat de-a lungul timpului de Ziua Femeii, unul dintre lucrurile spectaculoase petrecându-se în Iran, în 1982, când femeile au recurs la unul dintre cele mai curajoase gesturi ale existenţei lor: şi-au dat la o parte, întreaga zi, vălul care le acoperea faţa.

În prezent, Ziua Femeii, popularizată mai mult ca „Ziua Mamei” în perioada comunistă, este o sărbătoare oficială în Afganistan, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Burkina Faso, Cambodgia, China, Cuba, Georgia, Guinea-Bissau, Eritrea, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Madagascar, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucraina, Uzbekistan, Vietnam şi Zambia. Pe de altă parte, este sărbătorită, fără a fi o sărbătoare oficială, în ţări precum Croaţia, Serbia, Bulgaria, România şi Letonia.