La data de 9 octombrie 1941, a început deportarea forțată a populației evreiești din Basarabia și Bucovina, în Transnistria, aminteşte Agerpres într-un documentar.

Din întreaga Bucovină au fost deportați în Transnistria 91.845 de evrei, peste 22.000 provenind numai din Bucovina de Sud. În ziua de 6 octombrie, în gările și la sinagogile din Rădăuți, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului au fost dezvelite plăci comemorative, iar rabinul Rafael Shaffer, prim-cantorul Iosif Adler, împreună cu Aurel Iovițu și alți membri ai F.C.E.R și C.E. București au ținut ceremonii religioase mozaice.

Alte Articole

Ionuț Cercel, devastat la priveghiul tatălui său. Ce a strigat ...

Florin Cîţu, anunţ despre DEMISIE: „PNL nu îşi dă ...

Ludovic Orban vrea votarea moţiunii înaintea Congresului PNL. ...

În 2009, la 8 octombrie, a fost inaugurat Memorialul Holocaustului din România, un ansamblu sculptural realizat de artistul Peter Jacobi, în prezența președintelui Traian Băsescu, dar și a numeroși reprezentanți ai comunității evreiești.

Pe o suprafață de 2.894 mp din domeniul public al Capitalei, au fost ridicate cinci construcții: un Memorial, Steaua lui David, Via Dolorosa, Roata Țiganilor și Coloana. Inițiativa realizării monumentului a aparținut Ministerului Culturii și Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei internaționale pentru studierea Holocaustului în România și a consultărilor cu reprezentanți ai Federației Comunităților Evreiești din România, ai Comisiei Wiesel și ai supraviețuitorilor Holocaustului. Monumentul a costat 17 milioane lei, bani plătiți de Ministerul Culturii. La ceremonie, al cărei amfitrion a fost actrița Maia Morgenstern, au vorbit marele rabin Menachen Hacohen, primul rabin Shlomo Sorin Rosen, precum și președintele Traian Băsescu.

Mesaj de la Ministerul de Externe

MAE aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului din România și din întreaga lume și își exprimă solidaritatea cu supraviețuitorii tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cu prilejul Zilei naționale a comemorării victimelor Holocaustului.

„MAE reiterează faptul că promovarea diversității, a respectului pentru egalitatea cetățenilor în raport cu ceilalți în ceea ce privește drepturile, libertățile fundamentale și obligațiile reprezintă principii esențiale pentru dezvoltarea unei societăți democratice. Înțelegerea și respectul sunt cu atât mai importante cu cât astăzi pot fi remarcate noi manifestări de antisemitism, apărute, din păcate, în numeroase state”, precizează duminică MAE într-un comunicat transmis AGERPRES.

În acest context, se precizează în comunicat, MAE își reafirmă hotărârea de a contribui, în continuare, prin mijloacele aflate la îndemâna diplomației, la întărirea instrumentelor legislative și instituționale apte să prevină și să sancționeze antisemitismul, precum și oricare alte manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță.

„MAE subliniază eforturile semnificative pe care România le-a realizat în decursul ultimilor ani în ceea ce privește asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului și a antisemitismului și salută, de asemenea, progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum și dezvoltarea a numeroase programe educaționale formale și non-formale în domeniul Holocaustului”, potrivit sursei citate.

Cunoașterea trecutului în mod responsabil de către noile generații înseamnă, în opinia MAE, inclusiv educarea societății în spiritul toleranței, compasiunii și justiției, al afirmării României ca o democrație europeană și un model regional în această privință.

„Acestea au fost și vor continua să fie angajamente care vor fi urmărite de o manieră consecventă de către autoritățile române. Educația, memoria și cercetarea Holocaustului sunt linii de acțiune susținute de Ministerul Afacerilor Externe în contextul deținerii președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA)”, subliniază MAE.

Conform sursei citate, anul 2016 este semnificativ pentru România din perspectiva omagierii victimelor Holocaustului din țara noastră. S-au împlinit 75 de ani de la pogromul legionar din București din ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iași din iunie 1941 și de la deportările în Transnistria din octombrie 1941.

Ceremonia oficială de comemorare a victimelor Holocaustului din România va avea loc pe data de 10 octombrie 2016, eveniment la care va participa și Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, alături de alți membri ai Guvernului României.

Dragnea: Aduc astăzi un omagiu pios memoriei victimelor Holocaustului

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a scris duminică, pe pagina sa de Facebook, că aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului, cu prilejul Zilei naționale a comemorării victimelor Holocaustului din România.

„Aduc astăzi un omagiu pios memoriei victimelor Holocaustului, a celor care au căzut pradă celei mai sălbatice ideologii politice din istorie, ideologia urii”, a afirmat liderul PSD în mesajul său.

Dragnea a adăugat că data de 9 octombrie este ziua în care ne aducem aminte că tragedia Holocaustului, „cea mai violentă manifestarea răului în istorie”, nu trebuie să se mai repete niciodată.

„Unul dintre cei mai lucizi filosofi politici ai secolului al XX-lea, Hannah Arendt, spunea: ‘Adevărul trist este că răul este comis mai ales de oameni care nu se pot decide să fie buni sau răi’. Este un avertisment moral transmis generațiilor viitoare de care trebuie să ținem cont. De aceea, alături de Institutul ‘Elie Wiesel’, am semnat recent un protocol prin care încercăm să recuperăm memoria lucidă, critică, asupra trecutului dureros și să ne asigurăm că niciodată societatea românească nu va mai permite prezența răului absolut în rândurile ei”, a menționat președintele PSD.