Ziua în care România atinge apogeul. Acesta atrage, totodatp atenţia, că soluția pandemică nu este predictibilă, din cauza unui cumul de factori.

Ziua în care România atinge apogeul. Specialistul Octavian Jurma a aruncat bomba: În jurul lui 15 aprilie vom ajunge la vârful valului 3

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Ceapa și usturoiul verde pot dăuna organismului. Cum și când ...

Care este diferența între „a se consuma până la….” ...

“Vârful deceselor îl așteptăm spre mijlocul si finalul lunii pentru ca acesta este ultimul [sub]val din cele 3 care compun un val epidemic (infectări, îmbolnăviri [internări], decese). De asemenea vom trece pragul de 1 milion de infectări confirmate pana la finalul săptămânii si pe cel de 25,000 de decese pana la finalul lunii. Luna însă nu vine doar cu vesti proaste. Tot in aceasta luna vom ajunge la vârful valului 3 (pe care speram sa il vedem in jurul datei de 15 aprilie +/- o săptămâna) si vom asista [sper] la intrarea pe o panta descendenta sau un platou al numărului de cazuri noi”,  a scris dr. Octavian Jurma într-o postare pe Facebook.

“- impactul revoltei din strada si al rezistentei la măsurile de protecție

– presiunea populistă a politicienilor de rea credință

– evoluția tulpinilor sud-africană si braziliană

– apariția de noi tulpini rezistente la măsuri (inclusiv la vaccin)

– răspunsul întârziat, inadecvat sau absent al autorităților la provocările pandemiei.

Cel mai important factor de instabilitate si ineficiență rămâne refuzul autorităților de testa. Lipsa testelor face imposibila urmărirea evoluției valului de infectări si întârzie enorm măsurile care pot limita numărul de infecții”.

Diferența față de valul 2 este izbitoare. In noiembrie numărul confirmărilor era dublu față de cel al apelurilor la 112, acum este aproape identic. Cu alte cuvinte in valul 3 am testat aproape exclusiv urgențele care necesitau internare. Testarea preventivă si anchetele epidemiologice au ajuns la zero.

Faptul ca am depășit vârful de internări din noiembrie sugerează fie că numărul de cazuri este mai mare decât vârful de infectări din noiembrie si avem zilnic peste 10,000 de cazuri noi, fie ca aceste cazuri sunt mult mai grave, fie ambele. Estimarea numărului real de cazuri este de aproximativ 30,000 de cazuri pe zi. Un alt indicator important din grafic este curba internărilor (portocaliu). In absenta testelor, acest indicator devine cel mai credibil indicator care urmărește valul epidemic chiar daca este tardiv. Numărul de internări la ATI nu poate urmări valul epidemic pentru ca se plafonează cel mai rapid si deficitul de internări la ATI se vede doar peste 2-3 săptămâni in excesul de decese.

Până nu vom vedea si o plafonare a numărului de internări nu vom putea confirma nici platoul de cazuri noi. Acum creșterea numărului de internări se afla in continuare pe o curba mai abrupta decât cea din valul 2 dar sunt semne de scădere a accelerației care ne dau speranță ca si aceasta curba ca intra in platou la mijlocul lunii”.

Citeşte şi: Octavian Jurma este tranşant: „Pandemia se termină în spitale, la ATI şi în cimitire, dar nu se opreşte acolo”. De ce a intrat România cu handicap în valul trei