„Unul din trei copii din mediul rural suferă de anemie şi malnutriţia şi rahitismul, tot boli nutriţionale, sunt foarte frecvente la această categorie de copii din mediul rural. Asta înseamnă că educaţional noi avem nişte probleme. Dacă ne referim la ceea ce vine la nivel de spital, aş putea să spun că marea majoritate provin din mediul socio-economic precar. Sunt copii la care educaţia sanitară practic nu există şi nu puţini dintre aceştia nu au nici măcar o înregistrare la un medic de familie”, a arătat prof. dr. Doina Pleşca în cadrul dezbaterii „Soluţii pentru îmbunătăţirea sănătăţii copiilor”, care a avut loc Palatul Parlamentului.

Pe de altă parte, ea a susţinut că situaţia copilului din România s-a îmbunătăţit.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

„Situaţia copilului din România s-a îmbunătăţit indiscutabil în cei 23 de ani (…), de la 26 la mia de nou născuţi rata de deces am ajuns la 9,8 rată de deces, deci este într-adevăr o scădere semnificativă. Însă nu este suficient de bine controlată această rată a mortalităţii şi din acest motiv noi ne situăm pe un nefericit loc de lider la mortalitatea infantilă. În ultimii ani am înregistrat naşteri sub 200.000, adică 183.000 de nou-născuţi, şi atunci este foarte important ca cei care vin pe lume să aibă o stare de sănătate bună”, a subliniat Pleşca.

În privinţa soluţiilor, ea a susţinut necesitatea existenţei unei structuri în Ministerul Sănătăţii care să se ocupe în exclusivitate de starea de sănătate în rândul copiilor şi de monitorizarea planurilor strategice de îmbunătăţire a sănătăţii acestora, scrie Agerpres.

Citeşte şi Descoperă cele şase alimente care combat anemia

„Să intensificăm studiile epidemiologice, pentru a ne arăta real unde ne aflăm şi pentru a stabili nişte politici de sănătate în acest domeniu”, a spus Pleşca.

Ea a mai menţionat că există copii care din punctul de vedere al actelor nu există, pentru că nu au certificate şi nici părinţii lor. „Sunt mame de 15 ani care nu au acte şi totuşi spitalele îi tratează, costuri care grevează asupra spitalului”, a explicat Pleşca, adăugând că şi alocaţia copiilor ar trebui regândită.

Preşedintele executiv Salvaţi Copiii, Gabriela Alexandrescu, a declarat că, potrivit ultimelor statistici, 50% din copiii români trăiesc în sărăcie, sărăcia fiind baza mortalităţii infantile, a abuzului asupra copilului şi a slabei nutriţii.

„În primul rând este vorba de o nutriţie care să se bazeze pe proteine şi calorii bune pentru copii, de aceea de multe ori ca să poată învăţa, ca să poată funcţiona cum trebuie, noi trebuie să le oferim o masă cel puţin în program. Sunt flămânzi, sunt obosiţi copiii, lipsa hranei adecvate îi face să aibă şi rezultate foarte slabe la şcoală. Sărăcia duce la o slabă nutriţie, la abandon şcolar şi la o lipsă de integrare şcolară. Sunt copii care mănâncă mămăligă toată ziua, nu poţi să funcţionezi adecvat mâncând la vârstă mică astfel de hrană”, a afirmat Alexandrescu.

Ea a menţionat că foarte mulţi oameni trăiesc din alocaţia copiilor iar suportul acordat copiilor trebuie mărit, creşterea alocaţiei pentru copii trebuie să însemne ceva pentru copil şi părinte.

Preşedintele executiv Salvaţi Copiii a mai susţinut că un punct alarmant este şi cel care se referă la sănătatea mintală a copiilor.

„În general, părinţii sau specialiştii ne focalizăm pe aspecte curative şi mai puţin pe prevenire, dar din ceea ce vedem la centrele noastre de evaluare şi terapie de la Salvaţi Copiii, vin foarte mulţi copii cu probeleme legate de depresie, de comportament şcolar agresiv, de ADHD, or, părinţii trebuie să înţeleagă că aceste aspecte de sănătate mentale sunt la fel de importante ca şi celelalte. Cauzele ţin de mediul familial, de mediul şcolar. Poate să fie o familie care neglijează copilul sau care este violentă faţă de copil sau un mediu şcolar în care el nu se simte bine, nu e bine tratat, ci este agresat şi umilit”, a punctat Alexandrescu.

Citeşte şi TOPUL ţărilor cu cei mai bine hrăniţi cetăţeni