Decizia CCR şi Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, publicate în acelaşi număr al Monitorului Oficial

Atât Ordonanţa Guvernului, cât şi Decizia CCR privind interceptările au fost publicate în acelaşi număr din Monitorul Oficial.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind interceptările a fost adoptată de Executiv, vineri, într-o şedinţă specială.

Potrivit OUG, procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

Citeşte şi: Decizia CCR privind interceptările, publicată în Monitorul Oficial

Alte articole

Premierul Ilie Bolojan, primul anunţ pentru români după decizia CCR cu privire la pensiile magistraţilor. Ce a vorbit cu delegația sosită la București miercuri, 8 octombrie

Bugetofagii de lux rămân fără sporuri şi diurne. Măsurile de austeritate se aplică imediat

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că ordonanţa adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură Penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI.

Citeşte şi:  Ordonanţa de Urgenţă privind interceptările, adoptată în CSAT şi şedinţă de guvern, publicată la proiecte în dezbatere

„Am modificat în primul rând Codul de Procedură Penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curţii, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi în cadrul poliţiei (…) folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate” a explicat ministrul Justiţiei.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară, ministrul Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.

„Acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ. O a doua modificare a Legii 304/2004 priveşte posibilitatea ca Ministerul Public să fie autorizat în primul rând să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor”, a detaliat Raluca Prună.

Citeşte şi: Magistraţii solicită Avocatului Poporului să conteste Ordonanţa privind interceptările

De asemenea, ea a arătat că prin ordonanţă s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.

Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanţa adoptată este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

„Modificarea pe care am făcut-o este în acelaşi sens — de a crea posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei”, a adăugat ministrul.

Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, astfel încât, potrivit ministrului, Centrul Naţional de Interceptare a comunicaţiilor — desemnat prin lege cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale — „asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de procedura Penală”.

„Insist pe cele două cuvinte, nemijlocit, pe de o parte, şi distinct, pe de altă parte. Nemijlocit, pentru că asta ne cere Curtea, prin decizia 51/2016, ca accesul acelor organe de urmărire penală să fie făcut, deci intervenţia umană să fie exclusiv făcută de organe de urmărire penală, asta asigurăm printr-un acces nemijlocit şi vorbim şi de un acces distinct, pentru că (…) — ştiţi că SRI este competent de la lege în materia mandatelor de securitate de siguranţă naţională şi în acest sens trebuie să existe un acces distinct, deci două fluxuri distincte pentru un tip de mandate şi pentru celălalt”, a precizat ministrul Justiţiei.

Ea a mai spus că o altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că „organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest”.

„În considerarea modificării despre care am vorbit la Codul de procedură Penală, am spus că, prin excepţie de la aceasta regulă, organele SRI pot fi desemnate ca organe de cercetare penală speciale, în sensul prevăzut expres de Codul de procedură Penală şi anume art. 55 alin. 5 şi 6, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică (…). În fond, ceea ce am făcut a fost să traducem prin lege referinţa sau să nu punem în pericol, să asigurăm continuitatea în ceea ce priveşte mandatele de siguranţă naţională care privesc strict Titlul 10 din Codul Penal şi infracţiunea de terorism”, a adăugat ministrul Prună.