Puigdemont cere UE să nu mai susţină „lovitura de stat” împotriva Cataloniei. Eşec în formarea unei coaliţii separatiste

Fostul lider al Cataloniei, Carles Puigdemont, a cerut, marţi, Uniunii Europene să nu mai susţină ”lovitura de stat” ce are loc în regiunea catalană, adăugând că nu va renunţa la idealul independenţei Cataloniei, relatează The Associated Press.

08 nov. 2017, 04:01
Puigdemont cere UE să nu mai susţină „lovitura de stat” împotriva Cataloniei. Eşec în formarea unei coaliţii separatiste

”Nu vom renunţa niciodată la idealul unui stat independent”, a declarat Puigdemont, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles la care au participat 200 de primari separatişti.

În ceea ce priveşte alegerile regionale ce se vor desfăşura la 21 decembrie, Puigdemont a precizat că îşi doreşte să participe, dacă Executivul spaniol nu se va opune. Acesta a făcut un apel către formaţiunile separatiste din Catalonia, cerându-le să se alieze pentru a forma majoritatea în Parlamentul regional.

”Nu avem altă opţiune decât să ne prezentăm toţi împreună”, a declarat fostul lider catalan, într-o intervenţie la postul de radio public din Catalonia.

”În cazul în care partidele separatiste din Catalonia vor câştiga alegerile regionale, veţi accepta rezultatul votului catalanilor?”, a adăugat Puigdemont.

Fostul premier al regiunii catalane a precizat că acţiunea Guvernului de la Madrid de a prelua controlul direct asupra regiunii reprezintă ”o lovitură de stat”.

Cu câteva ore mai devreme, Puigdemont a declarat că a plecat în Belgia deoarece autorităţile spaniole pregăteau ”un val de violenţe” împotriva separatiştilor catalani, adăugând că a vrut să facă cunoscută cauza independenţei catalanilor în Uniunea Europeană.

Puigdemont a mai afirmat că, alături de patru miniştri catalani demişi aflaţi în Belgia, reprezintă „Guvernul în exil” al Cataloniei.

Cei cinci au fost audiaţi de autorităţile belgiene şi fost eliberaţi luni, însă li se interzice să părăsească Belgia fără consimţământul unui judecător. În plus ei sunt obligaţi să participe la toate şedinţele de judecată a procesului în care sunt vizaţi.

Vineri, o instanţă din Madrid a emis mandate europene de arestare pentru fostul premier catalan Carles Puigdemont şi pentru patru dintre foştii miniştri ai executivului regional: Meritxell Serret (ministrul Agriculturii), Antoni Comin (ministrul Sănătăţii), Lluis Puig (ministrul Culturii), Clara Ponsati (ministrul Educaţiei). Ei sunt acuzaţi de rebeliune, răzvrătire şi utilizarea abuzivă a fondurilor publice.

La finalul lunii octombrie, Guvernul spaniol condus de Mariano Rajoy a suspendat autonomia regiunii catalane şi a preluat conducerea directă asupra Cataloniei, dizolvând Executivul catalan şi Parlamentul regional. Această mişcare a Guvernului de la Madrid a venit la câteva ore după ce Parlamentul catalan a adoptat o declaraţie de independenţă faţă de Spania.

Principalele partide separatiste din Catalonia eșuează în formarea unei coaliții în perspectiva alegerilor

Partidul Democrat (PDeCAT) al liderul destituit al Cataloniei, Carles Puigdemont, și Esquerra Republicana de Catalunya (ERC, stânga) au eșuat marți seară să alcătuiască un front unit pentru alegerile regionale anticipate de la 21 decembrie, relatează Reuters.

Incapacitatea lor de a ajunge la o înțelegere riscă să le complice campania electorală și să le reducă șansele de a obține din nou majoritatea în viitorul parlament regional.

„A fost imposibil să se formeze o listă comună și, în consecință, va trebui să creăm un front comun pornind de la candidaturi diferite”, a anunțat într-un comunicat Sergi Sabria, deputat ERC, la expirarea termenului legal stabilit pentru alcătuirea coalițiilor electorale.

Chiar dacă partidul lui Puigdemont și formațiunea vicepreședintelui executivului, Oriol Junqueras, conservă capacitatea de a se alia după alegeri, imposibilitatea de a se pune de acord înaintea votului ar putea provoca, în plus, o luptă internă pentru putere.

Carles Puigdemont, care se află de câteva zile în Belgia, și Oriol Junqueras, aflat în arest preventiv pentru rebeliune, secesiune și deturnare de fonduri, sunt principalele două figuri ale mișcării separatiste catalane care a determinat Madridul să plaseze regiunea sub tutelă, la 27 octombrie, la câteva ore după votul în parlamentul catalan a unei declarații unilaterale de independență.

Potrivit unui sondaj publicat duminică în cotidianul La Vanguardia, trei formațiuni favorabile independenței — ERC, CUP (Candidatura d’Unitat Popular, de extremă stânga) și PDECat — și-ar adjudeca între 66 și 69 din mandate în parlamentul cu 135 de locuri, unde majoritatea absolută este de 68 de locuri.

Ca procentaj, acest rezultat ar însemna 46% din voturi, cu 1,8% mai puțin decât la ultimele alegeri regionale, care au avut loc în septembrie 2015.

Cele trei formațiuni dispun în prezent de 72 de locuri.

Un alt sondaj publicat de cotidianul conservator La Razon arată că aceleași trei partide ar obține numai 65 de locuri la scrutinul anticipat.

În schimb, partidele unioniste ar urma să fie votate de mai mulți alegători: Partidul Popular al premierului spaniol Mariano Rajoy, formațiunea centristă Ciudadanos și Partidul Socialist din Catalonia ar putea totaliza 44% din voturi, cu 5% mai mult decât în 2015, conform sondajului publicat de La Vanguardia.