Birchall: Prevederile neconstituţionale, eliminate din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern

Birchall a dorit astfel să contrazică afirmaţia şefului statului conform căreia Parlamentul a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, fără a pune în acord prevederile legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, respectiv cu Decizia nr. 683/2012.

„Fals. În realitate, Comisia pentru Afaceri Europene a propus, plenul Camerei Deputaţilor şi apoi Senatul au eliminat prevederile considerate neconstituţionale de CC, respectiv: (2) Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituţia Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii; (3) În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se realizează în termen, Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European. În acest fel s-a acceptat păstrarea caracterului absolut al prerogativelor Preşedintelui României”, a afirmat Birchall potrivit unui comunicat de presă.

Social-democrata a adăugat că, în ceea ce priveşte art. 18, totuşi, opţiunea de a renunţa complet la orice implicare în dezbaterea subiectelor din agenda Consiliului European nu a fost acceptată, pe de o parte întrucât Curtea Constituţională a stabilit că Parlamentul nu poate avea rol decizional în formularea mandatului de reprezentare a României la Consiliul European, fără să se refere la rolul consultativ, iar pe de altă parte, la nivelul Uniunii, există o preocupare intensă de a se implica parlamentele naţionale în toate fazele procesului decizional al Uniunii, inclusiv la nivel înalt (Consiliu European).

„Pentru a se evita caracterizări nefericite ale nivelului de democraţie din ţara noastră, precum şi ale gradului de implementare a prevederilor Tratatului de la Lisabona se impune asigurarea unui rol al Parlamentului, dacă nu în decizia, măcar în consultările pe marginea proiectului de mandat. Într-adevăr, pentru a se respecta prevederile Tratatului Uniunii Europene, în special prevederile art. 10 şi 12, precum şi prevederile art. 148 (4) din Constituţia României, Parlamentul ar trebui să aibă măcar un rol consultativ. În procesul de consultare nu se poate exclude Parlamentul pentru că acesta este organul reprezentativ suprem al poporului roman, singurul care poate legitima decizia reprezentantului României de a accepta sau refuza exercitarea în comun cu statele membre ale Uniunii, a unor elemente de suveranitate naţională”, spune deputatul PSD.

Alte articole

Latura întunecată a horoscopului: Ce defecte ascund bărbații în funcție de zodie și cât de greu este să trăiești cu ele

Boți, tiriboți și sprâncenoboți s-au activat pentru salvarea lui Bolojan. Armata digitală în favoarea premierului demis acționează ca la ordin, iar ținta a devenit Nicușor Dan

Potrivit Anei Birchall, competenţele absolute ale preşedintelui României în politica externă nu au nicio legătură cu sistemul de adoptare a deciziilor în Uniunea Europeană, pentru că relaţia unui stat membru cu Uniunea este diferită esenţial de relaţia unui stat cu o organizaţie internaţională, prin aceea că statele membre ale UE îşi pun şi îşi exercită în comun o mare parte din elementele care compun propria lor suveranitate, pe baza tratatelor de aderare. De aceea relaţiile cu UE nu fac parte din domeniul politicii externe ci din domeniul ‘politicii interne’ a Uniunii şi membrilor săi.

De asemenea, a arătat Ana Birchall, preşedintelui Romaniei nu i s-au impus condiţionări cu privire la mandat. ‘Parlamentul nu capătă putere de decizie prin art. 18. Dar nici Parlamentului nu i se poate impune ‘condiţionarea’ de a nu dezbate teme din agenda Consiliului European, de vreme ce şi Parlamentul este ales în mod direct şi este considerat în UE, ca fiind cea mai puternică instanţă de legitimare a acţiunii statului membru. Dacă s-ar pune în practică ce susţine Preşedinţia nu s-ar respecta nici Constituţia României şi nici Tratatul de la Lisabona dacă Preşedintele României nu s-ar consulta cu absolut nicio instituţie în stabilirea mandatului său la summit’, a adăugat aceasta.

Deputata social-democrată a mai spus că nu se pot selecta din Constituţie şi din Tratatul UE doar pasajele care susţin abordarea preşedintelui României şi a reamintit totodată că preşedintele României a votat în Consiliul European toate aspectele fundamentale ale Tratatului de la Lisabona şi nu poate acum să le conteste.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis CCR, miercuri, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, arată un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Potrivit sursei citate, motivele cererii preşedintelui Băsescu sunt legate de faptul că prevederile acestei legi sunt neconstituţionale, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia CCR 784/2012, iar unele prevederi contravin unor articole din Constituţie în ceea ce priveşte dreptul preşedintelui României, în calitate de conducător al politicii externe a statului român, de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.

Traian Băsescu arată că potrivit Constituţiei rezultă obligaţia Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, iar autorităţile publice, printre care şi Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a CCR.