28 de ani de la tragedia de la Cernobîl, cel mai mare dezastru nuclear din istorie GALERIE FOTO

'Fiecare dintre noi trebuie să-şi amintească de primii eroi, de pompierii care şi-au pierdut viaţa în flăcările reactorului distrus şi de toţi cei care şi-au dat viaţa pentru a proteja lumea de radiaţiile ucigaşe', a spus preşedintele interimar al Ucrainei, Olexandr Turcinov, cu ocazia comemorării a 28 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl.

'Cred că această dată tragică (26 aprilie 1986) va rămâne pentru totdeauna o zi de rememorare, dragoste, compasiune şi unitate naţională', a conchis Turcinov în mesajul său.

Sâmbătă se împlinesc 28 de ani de la cel mai grav eveniment nuclear din istoria omenirii, accidentul de la Cernobîl, Ucraina, ce a avut loc la 26 aprilie 1986, când o defecțiune la unul dintre reactoare a provocat o explozie, urmată de contaminarea radioactivă a zonei.

Un milion de oameni au murit în urma accidentului nuclear, conform celei mai ample și recente analize, realizate de Academia de Științe din New York și publicată în 2012.

3,5 milioane de persoane, dintre care 1,3 milioane de copii, au fost iradiate, conform datelor Ambasadei Ucrainei la Paris. Aproximativ 170.000 de ucrainieni au fost evacuați în urma accidentului, iar 89,85% dintre aceștia s-au îmbolnăvit. În plus, la 28 de ani de la tragedie, 84,7% dintre oamenii ce trăiesc în zonele contaminate sunt bolnavi.

În acest timp, autorităţile lucrează la un nou sarcofag al centralei, asamblat la 250 de metri de reactorul care a explodat în urmă cu 27 de ani.

Pentru a împiedica alte scurgeri de radiaţii, oamenii de ştiinţă ucraineni au construit un înveliş deasupra reactorului, a cărui dată de expirare este în 2016, potrivit Agerpres.

Construirea unei nou înveliş ar costa circa 1,6 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari), însă Ucraina mai are nevoie de 740 de milioane de euro (980 de milioane de dolari), fonduri pentru strângerea cărora a cerut ajutorul comunităţii internaţionale, care a donat 550 de milioane de dolari pe 19 aprilie, în cadrul unei conferinţe a donatorilor de la Kiev.

Guvernul ucrainean şi-a propus, de mai mult timp, readucerea la viaţă a zonelor contaminate de accidentul de la Cernobâl, iar cercetătorii ucraineni propun o platformă experimentală în această regiune, unde să se studieze efectele radiaţiei şi a diferitelor elemente radioactive asupra mediului.

Unii dintre oamenii de ştiinţă au în vedere construirea unui complex de distrugere a deşeurilor radioactive la Cernobîl. Fermierii, la rândul lor, se oferă să cultive plante industriale, în special rapiţă, în apropierea zonei de excluziune.

Potrivit datelor oficiale, între 7.000 şi 10.000 de turişti vizitează oraşul părăsit, în fiecare an. O călătorie către aşa-numita 'Zonă de Alienare', care durează o zi, costă în jur de 130 de dolari. Turiştilor le este oferită şansa de a vedea centrala nucleară şi de a se bucura de peisajul sălbatic. Încetarea despăduririi şi a păscutului animalelor domestice a permis prosperarea florei şi faunei sălbatice. Cernobâl a devenit o rezervaţie naturală, cu urşi, râşi şi cerbi.

Pripyat, oraşul FANTOMĂ

Un oraş populat de 50.000 de oameni, Pripyat, a fost părăsit în cea mai mare grabă acum 26 de ani, când, pe 26 aprilie 1986, dezastrul s-a produs. Pe această dată la Cernobîl avea loc cea mai mare catastrofă nucleară din istoria omenirii, care a expus 6,6 milioane de persoane la riscul morţii.

Efectele tragediei s-au imprimat în destinul mai multor generaţii, dar este marcat înfiorător de vizibil şi în locul de unde s-a declanşat dezastrul. Intrarea în localitate este interzisă, iar cei care posedă autorizaţie în acest sens trebuie să treacă prin trei filtre pentru a vizita zona.

Anii care au trecut de la catastrofa nucleară au permis reîntoarcerea naturii, printre construcţii: copacii şi iarba au crescut prin crăpăturile din asfalt, deşi zona este încă radioactivă. Parcul de distracţii din Pripyat nici măcar nu a mai apucat să fie deschis.