Mihai Vlasov, cinci ani de închisoare cu executare. Decizia este definitivă

Mihail Vlasov a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de instanţa supremă, decizia fiind definitivă. Mihail Vlasov fusese condamnat în februarie de Curtea de Apel Bucureşti la 4 ani închisoare cu executare, însă Instanţa supremă a admis apelul declarat de DNA şi a mărit pedeapsa la 5 ani închisoare.

Numele mai multor parlamentari apar în dosarul lui Mihail Vlasov. Alina Gorghiu, audiată la DNA în februarie

Potrivit procurorilor, la data de 26 februarie 2013, inculpatul Mihail Vlasov, în calitate de președinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (C.C.I.R), i-a solicitat unui membru al Parlamentului României să îi susțină interesele prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului”. Solicitarea a fost formulată în contextul demersurilor inculpatului de a influența adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit unor surse citate de EVZ, parlamentarul interceptat în dosarul lui Vlasov este Mircea Groșaru. Deputatul i-a pretins lui Vlasov ca, în schimbul serviciului, să fie numit arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. Lucru care s-a şi întâmplat în 6 martie 2013. 

Alte articole

Afaceristul Bogos susține că nu și-a plătit intrarea la Bolojan. ”Nu i-am dat șpagă. Nu mi-a cerut niciun leuț”

Percheziții DNA la Spitalul Municipal din Timișoara. Există suspiciuni privind fraudarea unui concurs pentru un post de asistent medical generalist

Gorghiu, despre audierea în dosarul lui Mihail Vlasov: Am dat explicaţii în calitate de martor, a durat puţin

În schimbul susținerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de președinte al Colegiului de conducere al Camerei Naționale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcția de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaților, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen.

În baza înţelegerii anterioare, inculpatul Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al C.C.I.R cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă C.C.I.R.

Fostul şef al Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov, către jurnalişti după audierea la DNA: Nu ţi-e ruşine? VIDEO

În rechizitoriu se arată că numirea în funcția de arbitru se făcea la propunerea președintelui Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României, deținută de Mihail Vlasov, în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante și în urma adoptării unei decizii de către Colegiul de Conducere al C.C.I.R., de asemenea condus de inculpatul Mihail Vlasov, acesta având o mare influență asupra celorlalți membri, care aprobau propunerile președintelui, fără a solicita lămuriri sau a formula obiecțiuni.

În rechizitoriul procurorilor apar şi numele lui Crin Antonescu şi Vasile Blaga. Mihail Vlasov ar fi încercat să obțină sprijinul lui Crin Antonescu, pe vremea când acesta era președinte al PNL, pentru proiectul de lege prin care Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) ar fi fost preluat de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), pe care Vlasov o conducea.

O discuție cu Crin Antonescu a avut loc la sfârșitul unii februarie, în contextul demersurilor lui Vlasov pentru obținerea sprijinului liderilor principalelor formațiuni politice din Parlament, după depunerea proiectului legislativ la Senat. Concluziile întâlnirii dintre cei doi rezultă dintr-o convorbire telefonică pe care președintele CCIR a purtat-o pe 28 februarie cu un anume „Ovidiu”.

În actul de sesizare a instanţei apare menţionat şi numele lui Vasile Blaga. Acest lucru se întâmplă în contextul în care Mihail Vlasov a purtat o convorbire telefonică cu o persoană neidentificată, „Ştefan”, căreia i-a spus că, în Parlament, opinia majoritară este favorabilă preluării Registrului comerţului.

Proiectul de lege la care se face referire în dosar a fost inițiat de deputaţii Alina Gorghiu (PNL), Florin Iordache (PSD), Mircea Groşaru (minoritatea italienilor), Attila- Gabor Marko (UDMR), Aurel Vainer (minoritatea evreilor) şi senatorul Laszlo- Attila Klarik (UDMR). Actul normativ este în acest moment blocat în Parlament, iar Registrul Comerțului, tot la Ministerul Justiției.