Mari personalităţi care ne-au părăsit în 2015

Ne-au părăsit în anul 2015: 

IANUARIE 
13. — Dramaturgul și publicistul Valentin Nicolau (n. 22 iun. 1960), doctor în științele comunicării, a fost: consilier al premierului pe probleme de cultură, educație, cercetare și turism (iul. 2001—iun. 2002), președinte-director general al Societății Române de Televiziune (iun. 2002-iun. 2005), vicepreședinte al grupului de presă Intact (iul. 2005-mart. 2006). A fondat editura Nemira și postul de radio Smart FM (2007). Primul său volum de teatru publicat a fost „De-aș fi un înger” (2000), iar dintre piesele puse în scenă amintim: „Ultima haltă în Paradis”, ”Legenda Ultimului Împărat”, „Uzina de plăceri S.A.”. 

18. — Christine Valmy (Cristina Xantopol), supranumită „Regina Cosmeticelor” (n. 25 oct. 1926). Una dintre cele mai influente figuri din estetica modernă, consultant și antreprenor, pionier în domeniul esteticii, Valmy a fondat prima școală de estetică în Statele Unite în anul 1966. În anul 1948, a deschis primul său salon din București, iar în 1960 a emigrat în SUA. În anul 1975, a creat un laborator pentru a fabrica propriile produse. 

19. — Inventatorul Virgilius Justin Capră (n. 22 feb.1933), cunoscut pentru numeroasele sale invenții printre care: rucsacul zburător, triciclul electric Oblio și Troty, cea mai mică mașină din lume — Soleta (cu un consum de 0.5l/100km), primul rachetonaut, automobilul cu motor de avion VIRGILIUS și multe altele. 

Alte articole

Şase victime în apropiere de Everest după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit

Bilanțul accidentului tragic din largul Greciei crește la aproape 78 de migranți morți. Trei zile de doliu naţional

22. — Solistul de operă Octavian Dumitru, la vârsta de 34 de ani. 

FEBRUARIE 
3. — Fotbalistul dinamovist Ion Nunweiller (n. 16 nov. 1944). Provenit dintr-o familie în care alți șase frați au fost fotbaliști, a debutat în 1956, la Dinamo unde a activat până în 1972, ca fundaș, cu o perioadă de întrerupere, 1968-1970, cât a jucat la Fenerbahce. A adunat 40 de selecții în naționala României, palmaresul său cuprinzând 5 titluri de campion și 3 Cupe ale României. 

14. — Tenorul Octavian Naghiu, unul dintre cei mai renumiți artiști lirici ai României (n. 15 mart. 1933). S-a remarcat încă de mic prin talentul său muzical începând să cânte mai întâi la biserica unde tatăl lui slujea ca preot. După înscrierea la Conservatorul din București, l-a cunoscut pe tenorul Ion Pisso, ce i-a marcat cariera. După absolvirea Conservatorului a început colaborarea cu Teatrul de Operetă. La doar 33 de ani și-a făcut debutul pe scena Metropolitan Opera, dar vocea sa a răsunat și pe alte mari scene lirice — Operele din Zurich, Viena, Paris, Ierusalim — în roluri precum: „Otello”, „Ducele”, „Rodolfo”, „Cavaradossi”, „Edgardo”, „Riccardo” sau „Radames”. În 2014, a primit Ordinul „Meritul Cultural” — în grad de Comandor. 

MARTIE 
4. — Actorul George Motoi (n. 22 ian. 1936). A debutat în 1958 pe scena Teatrului din Piatra Neamț, iar după 1964 a fost remarcat de regizorul Vlad Mugur, devenind actor consacrat. Rolul care l-a propulsat printre actorii de prim rang ai țării a fost Caligula din piesa cu același nume de Albert Camus. Ulterior, a fost remarcat de Radu Beligan și angajat la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București (1970). Printre cele mai importante roluri se numără: „Un fluture pe lampă”, „Richard al III-lea”,”A treia țeapă”, „Vlaicu Vodă”, „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, „Numele trandafirului”. A jucat în peste 45 de filme între care: „Pentru patrie” (1977), „Trandafirul galben”, „Masca de argint”, „Chira Chiralina”, „Amantul marii doamne Dracula”. A obținut o serie de premii și distincții: premiul ACIN (1974), Premiul de Excelență acordat de Centrul Național al Cinematografiei pentru contribuția deosebită adusă la afirmarea filmului românesc (2002), premiul pentru întreaga activitate (2011). 

9. — Compozitorul Marcel Dragomir, autorul șlagărului „Un albastru infinit” (n. 30 oct. 1944). Membru al Uniunii Compozitorilor din România (din 1975) a debutat în muzică în timpul studenției ca instrumentist în formația „Modern grup”, iar componistic, în 1972, cu piesa „N-aștepta”. A scris muzică de scenă pentru teatrele de revistă, muzică de film și televiziune, dar mai ales piese de muzică ușoară cu care a obținut premii la festivaluri de interpretare și creație din țară și din străinătate precum cele de la Mamaia (1974) sau Sopot-Polonia (1979), sau premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1979). Este compozitorul celebrelor șlagăre „Un albastru infinit”, „Din șevaletul vieții”, „Mai rămâi și nu pleca”, „Să mori de dragoste rănită”, „Nu regret nimic”, „O iubire imposibilă”. 

15. — Actorul Eusebiu Ștefănescu. (n. 3 mai 1944). A jucat, din 1996, pe scena Teatrului Național din București, în numeroase piese: „Numele Trandafirului”, „Generația de sacrificiu”, „Moartea unui comis voiajor”, „Vedere de pe pod”. S-a remarcat și în filme precum: „Falansterul”, „Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu”, „O lumină la etajul zece”, „Noi, cei din linia întâi”, „Miss Litoral”, „Păcală se întoarce”. 

15. — Scriitorul și traducătorul Alexandru Vlad (n. 31 iul. 1950). A debutat editorial cu volumul de nuvele „Aripa grifonului” (1980) urmat de: romanul „Frigul verii” (1985), volumele „Atena, Atena” (1994), „Sticla de lampă” (2002), „Vara mai nepăsători ca iarna” (publicistică, 2005), „Curcubeul dublu” (2008), „Ploile amare” (roman, 2011). Un grupaj din poeziile sale, traduse în limba germană, a fost inclus în antologia „Gefährliche Serpentinen, Rumänische Lyrik der Gegenwart” (Germania, 1997). În 1980 a primit premiul pentru debut în proză din partea Uniunii Scriitorilor din România. 

23. — Panait I. Panait, dascăl, arheolog și muzeograf (n. 1931), director al Muzeului Municipiului București (1984-1990), cel care vreme de mai multe decenii a sădit în sufletele generațiilor de studenți pasiunea pentru istoria poporului român. 

APRILIE 
1. — Arbitrul Nicolae Rainea (n. 19 nov. 1933). Cel mai titrat arbitru român a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaționale și a participat la trei ediții ale Cupei Mondiale. A devenit arbitru în 1959, a debutat în Liga 1 în 1965, iar după două sezoane a primit ecusonul FIFA. După ce s-a retras din arbitraj în 1984, a fost observator și apoi președinte al Asociației Județene de Fotbal Galați. A fost membru și președinte onorific al Comisiei Centrale a Arbitrilor. 

4. — Prozatorul, ziaristul și realizatorul de emisiuni radiofonice, Paul Grigoriu (n. 6 mart. 1945). A fost crainic-reporter și redactor la Radio România Internațional (1971-1984), redactor la Radio Vacanța Mamaia, unde a realizat emisiuni estivale timp de 30 de ani, până în 1989; director general-adjunct al celor patru canale naționale de radio (Actualități, Cultural, Tineret, Muzical) din cadrul SRR. Prin populara emisiune „Matinal” a adus un stil jurnalistic occidental în cadrul programelor postului național de radio. A debutat cu poezie în revista „Amfiteatru” (1967), iar primul volum publicat a fost „Anatomia unei străzi” (1992). A fost membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști, a fost decorat de președintele României cu Ordinul Național „Serviciu Credincios” în grad de Cavaler (2008). 

4. — Doctorul Ioan Pușcaș (n. 10 iul. 1932), unul dintre marii specialiști români în gastroenterologie, de numele căruia se leagă introducerea în anii ’80 a videoendoscopiei optice și electronice în România, dar și descoperirea, la începutul anilor ’70, a Ulcosilvanilului, medicament pentru tratarea ulcerului. 

Viorica Enescu, premiată de Federația Română de Atletism în cadrul Galei 2013 — ‘Trofeu omagial pentru întreaga carieră„. 

MAI 
10. — Actorul Dukasz Peter de la Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara. (n. 11 mai 1954). Încă de la debutul pe scena acestui teatru în spectacolul „Soldatul necunoscut”, s-a impus ca un talent excepțional. A interpretat peste 60 de roluri în ultimii 25 de ani. 

21. — Atleta Viorica Enescu (n. 31 ian. 1945). A activat ca sportivă la cluburi precum Rapid, Steaua sau Dinamo București, fiind campioană națională la mai multe probe. În activitatea de antrenoare s-a făcut remarcată descoperind-o pe atleta Ionela Țârlea, medaliată cu argint la JO din 2004, de la Atena, la 400 metri garduri, multiplă campioană europeană și campioană mondială indoor la 200 m, în 1999. 

21. — Inginerul Panaite Mazilu, „patriarhul construcțiilor românești”, membru de onoare al Academiei Române (n. 21 mart. 1915). Și-a început activitatea ca inginer proiectant la Direcția de Studii și Arhitectură CFR. Din 1961 a condus lucrări de doctorat în specialitatea Mecanica construcțiilor. După 1990 a fost profesor de Statică, dinamică și stabilitatea construcțiilor la Universitatea Transilvania din Brașov. A primit Diploma „Meritul academic” pentru întreaga sa activitate din partea Academiei Române, la împlinirea a vârstei de 100 de ani. Casa Presei Libere, Aeroportul Otopeni, cupola nouă de la Pavilionul expozițional București, barajul de la Vidraru, sala de sport din Cluj-Napoca, podurile peste Dunăre Giurgeni-Vadul Oii și Fetești-Cernavodă, Teatrul Nașional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, Spitalul Brâncovenesc din București, Castelul Peleș, acoperișul gării din Brașov sunt numai câteva dintre numeroasele construcții importante, emblematice pentru România, care poartă amprenta inginerului Panaite Mazilu. 

IUNIE 
9. — Scriitorul și realizatorul radio tv Corneliu Leu (n. 21 iulie 1932). A lucrat în redacțiile mai multor ziare ( „Cuget liber” din Constanța, 1948-1950) și reviste: „Roumanie d’aujourd’hui” (1958-1962), „Luceafărul” (1962-1965), „Contemporanul” (redactor-șef adjunct din 1979). A fost redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1958) și redactor-șef la Editura „Eminescu” (1970-1971); director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971-1979). Ca prozator, a debutat în revista ‘Flacăra’ (1948), iar primul roman, „Ochiu-dracului”, i-a apărut în 1956. A realizat un ciclu de filme documentare despre scriitori, un ciclu de peste 40 de filme de călătorii în jurul lumii (1972-1975), a semnat și scenariile filmelor artistice „Asediul” (1971), „Fata bună din cer” (1977), „Casa dintre câmpuri” (1979). După 1990, a publicat o serie de volum printre care: „Democrația locală în România contemporană” (1995), „Cartea Episcopilor Cruciați” (2001), „Vecinul cel bun” (2008), „Despre meritocrație” (2009) și „Femeia, fie ea regină…” (2010). 

22.—Constantin Cernăianu (n. 12 oct. 1933), cel care a rămas în istoria fotbalului românesc ca antrenorul ce a obținut cea mai mare performanță a naționalei Under 20, locul 3 la Cupa Mondială din Australia, în 1981, după 1-0 cu Anglia, în finala mică, prin golul lui Romulus Gabor. A fost campion al României de două ori, ca antrenor, a adus ultimul titlu al Petrolului în sezonul 1965-1966, și primul al Universității Craiova, în sezonul 1973-1974. Este singurul tehnician român care a învins-o pe FC Liverpool, performanță înregistrată în turul I al Cupei Campionilor, în 1966. A mai antrenat, în România, pe Sportul Studențesc București (1980-1981) și Steaua București (1981-1983), după care a plecat în Cipru, unde a stat pe banca celor de la Olimpiakos Nicosia (1983-1984). 

IULIE 
6. — Sculptorul Ioan Tolan (n. 7 iun. 1927) cel mai bine cunoscut publicului larg pentru sculptura sa ce îl înfățișează pe Avram Iancu, amplasată lângă Tribunalul din Arad. A fost membrul Uniunii Artiștilor Plastici (din 1955), membru al asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (din 1993). A primit Premiul de excelență pentru întreaga carieră în 2007 de la Consiliul Local Județean Arad. 

7. — Cântăreața Angela Ciochină (n. 17 apr.1955). A absolvit Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București, fiind colegă cu regretata Mihaela Runceanu. Imediat după terminarea facultății a fost angajata la Ansamblul ”Doina” al Armatei. A lansat câteva șlagăre de mare succes cum ar fi: ”Ești numai tu” (repertoriu internațional), ”Odată cu cântecul” (George Grigoriu), ”Am vrut” (Dan Stoian), ”Salcâmul de pe strada mea” (Cornel Fugaru), ”Un copil” (Jolt Kerestely), ”Marea mea” (Horia Moculescu), ”Salcia” (Horia Moculescu). Un mare succes al carierei sale a fost albumul ”Drumuri paralele” (Electrecord, 1985) cu piese compuse de Victor Socaciu. Angela Ciochină a fost și o apreciată profesoară de canto. S-a retras din muzică la sfârșitul anilor ’80. 

31. — Prof. univ. dr. Iulian Mincu (n.21 mai 1927), fondatorul Institutului „Paulescu”, ministru al Sănătății și parlamentar în legislaturile 1992-1996 și 2000-2004, precum și ministru al Sănătății în perioada 1992-1996.