Mugur Isărescu: BNR se aşteaptă la o lege mai bună în ceea ce priveşte darea în plată

„Parlamentul hotărăște legile. Ne așteptăm să aibă în vedere aceste recomandări (transmise de președintele Klaus Iohannis — n.r.) ca și recomandările Băncii Centrale Europene și să iasă o lege mai bună, o lege care să pună în concordanță scopul ei, protejarea celor care au credite pentru locuințe, nu a altora, cu textul legii”, a spus Isărescu.

Citeşte şi: BNR menţine dobânda cheie la 1,75% pe an

Plenul Camerei Deputaților a adoptat pe 25 noiembrie 2015, cu 233 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și o abținere, proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

Proiectul de lege prevede că debitorul are dreptul să stingă creditul ipotecar prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ipotecat în favoarea creditorului, fără a mai plăti altceva.

Alte articole

Criză mare de cash la Guvern. Verificaţi conturile, statul a luat 1,5 miliarde de lei de pe cardurile românilor în decembrie

BNR lansează moneda cu tema „145 de ani de la nașterea lui Mihail Sadoveanu”. Când va fi pusă în circulație

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a decis să retrimită Legislativului pentru reexaminare proiectul de lege.

Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată (datio in solutum) este un principiu economic și juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor și debitor.

„Apreciem că aplicarea acestui concept în legătură cu instituția creditului ipotecar este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituției dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, ceea ce ar asigura premisele unor raporturi de creditare bazate pe sustenabilitate în evaluarea valorilor economice”, se menționează în document.

Șeful statului a susținut că darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relația dintre creditor și debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime.

Actul normativ a fost inițiat de deputatul Daniel Zamfir, care și-a susținut proiectul pe întregul parcurs parlamentar cu argumentul că peste 800.000 de debitori aflați în dificultate financiară vor putea să beneficieze de principiul dării în plată.

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Bogdan Olteanu, a prezentat, recent, o statistică cu datele de la finalul lunii octombrie 2015, din care reiese că, la acea dată, erau în derulare 491.600 de contracte de credit cu garanție imobiliară, pentru persoane fizice, din care numai 37% sunt ipotecare, adică pentru locuințe. Potrivit acestuia, dintre clienții cu credite ipotecare, 3.742 aveau restanțe mai mari de 90 de zile la finalul lunii octombrie. „Cel mai probabil, acestea sunt persoanele aflate în reală dificultate financiară”, a mai spus Olteanu.

La rândul lor, reprezentanții băncilor susțin că, în cazul în care Legea se va aplica în forma actuală, condițiile de creditare pentru clienții noi se vor înăspri, în special în privința avansului, care ar putea ajunge la 50%. În plus, bancherii spun că legea încalcă atât Directiva 17/2014 cât și Codul Civil, prin faptul că se aplică retroactiv, dar și Constituția României, fiind afectat dreptul de proprietate.

În plus, Banca Centrală Europeană a transmis un aviz prin care susține că introducerea de măsuri cu efect retroactiv, precum proiectul de lege privind darea în plată, riscă să compromită siguranța juridică și nu respectă principiul așteptărilor legitime. Instituția precizează, totodată, că documentul ar putea conduce la o deteriorare a încrederii investitorilor străini din cauza observării unei creșteri a nesiguranței juridice și a riscului de țară.