CNSAS, despre eventuala distrugere a evidenţei deţinuţilor politici: În registrele primite nu se regăsesc evidenţele de la Aiud

„În vederea sprijinirii documentării cauzei din dosarul nr. 48/P/2014, cunoscut sub denumirea generică de Procesul Comunismului – Secţia Parchetelor Militare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a pus la dispoziţia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii un număr de 33 de registre, provenind de la Direcţia Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei. Aceste registre, conţinând evidenţa nominală a deţinuţilor eliberaţi sau decedaţi în mai multe penitenciare din România, în timpul regimului comunist, au fost transpuse în format digital şi pot fi puse, la cerere, la dispoziţia persoanelor interesate. În aceste registre nu se regăsesc evidenţele de la Penitenciarul Aiud”, transmite CNSAS într-un comunicat. 

Referitor la distrugerea sau dispariţia unor dosare care s-ar fi aflat în gestiunea sa, CNSAS spune că ”nu s-au produs astfel de încălcări grave ale legii, în nici un moment din existenţa acestei instituţii, începînd de la înfiinţarea ei, din anul 1999”.

Având în vedere informațiile false lansate în spațiul public de către unele instituții media referitoare la documentele create și deținute de Secția Parchetelor Militare, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție face următoarele precizări:

În conformitate cu dispozițiile art. 102 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare,  și dispozițiile art. 14 alin. 2 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată, documentele create și deținute de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt inventariate și păstrate în arhiva acestei sectii.

Alte articole

CNSAS: Peste 6.000 de persoane au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”

Victor Ciutacu: Colaborarea lui Crin Antonescu cu Securitatea, cele 5 elemente suspecte

În perioada 1989-2019, comisiile de selecționare a documentelor aflate în păstrarea Secției Parchetelor Militare nu au formulat propuneri de eliminare a unităților arhivistice constituite din dosare penale.

În consecință, toate dosarele penale în care s-au dispus soluții de netrimitere în judecată, înregistrate în evidențele acestei secții în perioada mentionată anterior, sunt păstrate în arhiva unității.

Fostul şef al Secţiei Militare, generalul Dan Voinea a spus miercuri seară, la România TV, că el e cel care l-a anunţat pe istoricul Marius Oprea şi pe cel care lucra la o modificare a legii arhivelor că, în mai multe şedinţe de lucru pe care le-a avut cu şeful de la acea vreme cu şeful Secţiei Parchetelor Militare, ”s-a pus problema distrugerii tuturor dosarelor de revoluţie, de mineriadă şi cele care se refereau la victimele comunismului, pentru că se împlinise termenul de păstrare.”

”Până în 1995, toate aceste dosare cu victimele de la revoluţie şi de la mineriadă fuseseră soluţionate cu neînceperea urmăririi penale. Şi din 1995 până în 2005 trecuseră 10 ani, deci era o chestiune foarte serioasă. Eu am intrat atunci în panică şi am spus să cer sprijinul acestor oameni care aveau mare influenţă la vremea respectivă şi chiar l-am rugat pe preşedintele CNSAS să introducă în legea arhivelor ca aceste dosare care cuprind foarte multe documente legate de istoria României să nu fie distruse şi să le preia CNSAS. Doamna Kovesi (procurorul general de la acea vreme – n.r.) era în cunoştinţă de cauză, pentru că, în mai multe rânduri, a ieşit public şi a făcut nişte afirmaţii mincinoase că dosarele au stat la mine timp de 17 ani (…) deşi eu le primisem în 2005. O încurcau, pentru că foarte multe lucruri din vechea administraţia penitenciară aveau legătură cu Securitatea şi erau încă în funcţie foarte mulţi. Şi, atunci, doamna Kovesi, care avea simpatii în zona aceasta a Securităţii, nu era interesată să rezolve acest dosar”, a spus Dan Voinea la România TV.

Şi istoricul Marius Oprea a spus că ”din punct de vedere legal există temeiuri pentru distrugerea acestor documente”.

”Să ne amintim de Berevoieşti. Acolo, în urma anchetei făcute, generalul Stan a fost demis pentru că s-a aflat, nu pentru că s-a distrus. (…) Nu este vorba de arhivele deţinuţilor politici de acolo, este vorba de ceea ce am văzut eu, personal, la procuratura generală, cum se numea pe vremuri, un registru de eliberări al deţinuţilor, registru care nu ştiu dacă se află sau nu la procuratura generală”, a spus Marius Oprea.

El a susţinut că a avut o discuţie cu şeful Secţiei Parchetelor Militare, care i-a spus ”răspicat” că a făcut o analiză a situaţiei şi că documentele de la dosarul procesului comunismului sunt ”bine merci acolo”. Oprea a relatat că a văzut în anii 90, anexat la acest dosar ,şi pe cel al torţionarului Nicolski, dosar de cadre care spune că nu se află nici până în prezent la CNSAS.

Cu privire la posibilitatea ca fostul procurorul general Laura Codruţa Kovesi să-şi dea acordul pentru arderea unei arhive, Oprea a explicat că ”există termene de păstrare pentru fiecare instituţie şi că, pentru degrevarea instituţiei de aceste documente în plus, acestea pot fi distruse în baza unor procese verbale de distrugere”.

El a spus că, dat fiind caracterul secret al acestor documente, ”e foarte greu de aflat lista tuturor documentelor care au fost distruse”.

”Eu, la vremea respectivă cu acordul celor care erau implicaţi atunci în aşa zis dosar al comunismului am putut face copii după document pentru că eu aveam o teză de doctorat care privea istoria securităţii care îmi permitea să fac această documentare. Aşa că o copie a deţinuţilor politici din perioada Ceauşescu, a listei lor complete, pentru că cred că cei de la Aiud cred că mai erau vreo 20- 30 prin aresturile securităţii. Dar la Aiud era depozitul deţinuţilor politici în timpul regimului Ceauşescu, deci această listă o avem slavă domnului că am reuşit să o copiez atunci. Cum de asemenea s-a păstrat şi lista cadrelor penitenciare. Eu am dat lista publicităţii. Lista cadrelor din penitenciare, eu am văzut-o, la vremea respectivă mi-a fost dată aşa mia pe şest pentru că este o listă alcătuită în 1992, un centralizator şi care are statutul de secret de serviciu. Deci faptul că o am şi faptul că afirm că o am eu acum mă auto incriminez într-un fel.”, a punctat istoricul.