Numărul victimelor traficului de persoane ar putea creşte după 15 mai. Ce recomandă autorităţile

„Pandemia de coronavirus cu care ne confruntăm are efecte multiple, inclusiv în plan economic şi social, iar măsurile impuse de autorităţi, în cadrul efortului general de a limita răspândirea virusului, au afectat cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă. (…) Un număr destul de mare al victimelor traficului de persoane din Europa este reprezentat de cetăţeni români. În acest context, persoanele care caută locuri şi oportunităţi de muncă pentru a-şi asigura veniturile necesare ar putea fi tentate să accepte aproape orice propunere pentru un loc de muncă, ceea ce le poate face vulnerabile la capcanele traficanţilor. Aceştia vor profita întotdeauna de lipsa de informaţie, de nemulţumirea privind nivelul veniturilor şi de credulitatea persoanelor, încercând să le transforme în victime, în scopul exploatării„, menţionează sursa citată, potrivit Agerpres.

ANITP aminteşte de campania sa online de prevenire a traficului de persoane „Jobul perfect – iluzie cu sens unic”. Mesajele antitrafic ale campaniei sunt transmise prin intermediul platformei OLX şi în mediul Facebook.

Agenţia precizează că, prin intermediul anunţurilor şi al unui comportament specific, traficanţii reuşesc să atragă victimele în plasa exploatării.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit ANITP, aceste anunţuri promit câştiguri substanţiale într-un timp scurt, nu solicită experienţă în domeniu, nu cer anumite studii, cursuri sau cunoaşterea limbii ţării de destinaţie, sarcinile de muncă nu sunt clar specificate, compania/datele de contact ale angajatorului sunt vag prezentate sau nu pot fi clar regăsite în anunţ, se oferă plata transportului, împrumutarea unor sume de bani etc.

Alte articole

Sute de locuri de muncă disponibile pentru românii care vor să lucreze în străinătate

Ofertă de muncă inedită: primești 1.000 de euro ca să mănânci la restaurant. Nu este necesară experiența și nu se cere CV

Măsuri minime de precauţie pentru a nu cădea victimă traficului de persoane

ANITP îi îndrumă pe cei cărora li s-a făcut o propunere de loc de muncă să verifice legalitatea firmei de intermediere a forţei de muncă (certificatul de înregistrare eliberat de Registrul Comerţului, statutul firmei, lista de firme acreditate de pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă al fiecărui judeţ etc.), firma angajatoare la care urmează să îşi desfăşoare activitatea, atât pe site-urile de specialitate, cât şi istoricul de pe reţelele de socializare (din grupurile destinate locurilor de muncă).

„Nu părăsi niciodată ţara fără un contract semnat cu firma angajatoare din străinătate! Contractul de muncă trebuie întocmit în cel puţin 2 exemplare şi scris într-o limbă pe care o cunoşti foarte bine (şi în limba română). (…) Angajatorul din afara României sau firma intermediară, de obicei, nu acoperă cheltuielile pentru obţinerea paşaportului, vizei sau cheltuielile de transport, deci nu accepta aranjamente în contul firmei de intermediere sau plata altor comisioane! Agentul de plasare nu are dreptul legal de a percepe tarif de mediere, comisioane sau alte taxe! Viza turistică, de studii sau alt tip de viză nu îţi dă dreptul să munceşti legal. Angajarea având la bază o astfel de viză este ilegală şi poţi fi amendat/ă, arestat/ă, sau deportat/ă„, precizează sursa citată.

Ce trebuie să ştie cetăţenii înainte de a accepta o ofertă de muncă

De asemenea, ANITP îi sfătuieşte pe cetăţeni să verifice dacă salariul propus le va permite să acopere cheltuielile pe care le vor avea în ţara respectivă (cazare, mâncare, haine), să evite semnarea unui contract cu specificaţii evazive de genul „şi alte tipuri de activităţi” sau „toate activităţile la cererea angajatorului”, să înveţe limba ţării sau câteva cuvinte uzuale în limba statului de destinaţie pentru a cere ajutor dacă vor avea nevoie, să nu dea nimănui actele de identitate sau alte documente importante, să nu accepte să perfecteze documentele şi să li se plătească drumul în credit sau cu împrumut.

Citeşte şi Problema „căpşunarilor” români, relatată de AFP: Sezonierii români sunt extrem de râvniţi în plină pandemie de COVID-19

În caz că pe timpul călătoriei au suspiciuni, cetăţenii sunt îndrumaţi să reţină orice detalii privind traseul efectuat şi persoanele care îi însoţesc, adresa şi numărul de telefon ale unei organizaţii antitrafic din ţara unde vor pleca, adresa şi numărul de telefon ale ambasadei sau consulatului din ţara de destinaţie.

Ieşirea din situaţia de trafic presupune ca: persoana să obţină şi să reţină orice informaţie privind locaţia în care se află; să informeze orice cetăţean cu care intră în contact că este o victimă a traficului de persoane; să transmită un mesaj de ajutor către o rudă sau un prieten din ţară (prin telefon, e-mail etc.); să încerce să plece din locul în care se află şi să contacteze instituţiile sau persoanele care i-ar putea oferi ajutor; să încerce să meargă la Poliţie, la Ambasadă sau Consulatul Român din ţara în care se află; să apeleze gratuit linia telefonică a ANITP.

Nu în ultimul rând, ANITP aminteşte de două spoturi ale sale din cadrul campaniilor „Cunoaşte-ţi drepturile! Respectă-ţi obligaţiile!” şi „Eşti victimă a traficului de persoane? Ai drepturi!”.