Boala a debutat cu o amețeală nefirească și o stare febrilă, urmate de dureri de cap foarte puternice.
„Vinerea, m-am simțit rău, apoi sâmbătă și duminică, luni simțeam o amețeală și îmi era un pic frig. După care începând de luni am avut dureri foarte mari de cap, eram un pic debusolată, adică nu părea o gripă. Am trecut prin nu știu câte gripe de când sunt în învățământ, cred că nu exista iarnă să nu fac gripă. Dar acum era altceva„, povesteşte profesoara pentru sursa citată.
Aceasta îşi aminteşte că, în pofida tratamentului administrat acasă, simptomele persistau.
„Virusul este foarte agresiv, simțeam că nu mai pot. Am luptat cu el la modul foarte serios. Am băut foarte multe lichide, cred că am băut cel puțin 3 litri de apă și ceaiuri, am făcut gimnastica respirației. Am luat paracetamol, nurofen, teraflu și m-am simțit mai bine. Dar tot simțeam dureri mari de cap, după care aveam o amețeală și o lipsă acută de oxigen. Niciun medicament nu-și făcea efectul. Orice luam, tot aveam dureri puternice de cap„, adaugă Roxana Goga.
Profesoara a făcut referire şi la faptul că este vorba despre o boală cu manifestări imprevizibile.
„Vă spun sincer că am trecut de cea mai grea perioadă din viața mea. Niciodată nu mi-a fost așa de rău. Simți că te duci, nu mai poți să-ți stăpânești corpul. Azi îți este bine și a doua zi îți este mai rău, iar ai dureri de cap și amețeli„, povesteşte femeia.
Roxana Goga menţionează că tot timpul a încercat să respecte regulile de protecţie. Cu toate acestea, a contractat virusul fără să ştie de unde şi cum.
„În școli, regulile s-au respectat exact cum a stabilit acel ordin de la minister, să purtăm mască, să nu depășim catedra – aici e mult spus să nu depășim catedra, pentru că dacă tu intri pe o ușă care este undeva în afara tututor băncilor și tu trebuie să ajungi la ea printre bănci… În principiu, când intri în sala de clasă exista un covoraș pe care te ștergeai, apoi intrai în clasă. Apoi există un dispozitiv cu dezinfectant. Copiii sunt în bănci cu măști. Tu, ca profesor, la fel, porți mască. Dar îmi e greu să cred că noi suntem protejați de masca aceea sută la sută […] Nu pot să spun: efectiv m-am infectat acolo. De exemplu, în timp ce predai, vorbești foarte mult și simți nevoia să bei apă. Eu mi-am scos masca, mi-am scos apa din geantă și am băut apă. A durat două minute, nu pot să zic că m-am infectat în două minute. Eu am purtat mască permanent în mijloacele de transport în comun, dar când am coborât și n-am mai putut să respir mi-am dat masca jos”, a mai spus Roxana Goga.
Profesoara spune că în condiții de pandemie, până și să scoți un copil la tablă devine un stres. Dar când mergea fizic la școală, ea a făcut asta pentru a-i implica pe elevi și a da un dinamism orei oricum mai scurte.
„Dacă stăteam 5 ore în școală eu îmi schimbam chiar trei măști pentru că simțeam că transpir. Eu am încercat să fac și un dialog cu copiii, să-i scot și la tablă. Am niște tipuri de exerciții la matematică pe care le lucrăm la tablă. Recunosc că am avut emoții în a-i scoate la tablă, deși am înțeles că recomandarea era să nu-i scoți la tablă. Dar ei capătă altfel de încredere și înțeleg mult mai bine când întrebările sunt face to face„, explică Roxana Goga.
Profesoara este de părere că, fiind foarte expuşi, profesorii ar trebui să poarte măşti cu grad de protecţie mai mare.
„Cred că profesorii trebuie să fie foarte, foarte atenți și să-și procure o mască un pic mai puternică, mai serioasă decât cea pe care am purtat-o eu, care era din aceea sanitară. Trebuie o protecție mai sporită. Noi suntem carne de tun, nu avem protecție serioasă. La „Sf.Sava”, de exemplu, s-au dat viziere, dar nu știu cât te pot proteja. Însă în momentul în care tu vorbești 50 de minute, trebuie să te aerisești pentru că te uzi de la vaporii de apă”, spune profesoara.
Acum, este vindecată, însă are momente în care simte că nu poate respira bine și atunci iese în curtea casei.
„Obosesc cum nu oboseam eu deloc”, precizează profesoara Goga pentru scoala9.ro.