Ce clădiri din București ar fi distruse în cazul unui cutremur puternic. Zeci de mii de oameni ar fi blocați sub dărâmături

Cele mai vechi clădiri din Capitală, neconsolidate și imobilele prost construite ar putea fi „gazdele” unor catastrofe greu de imagnat, avertizează Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență (CMBSU).

În cazul unui seism violent produs pe timpul nopții, 95.000 de bucureșteni, locuitori ai peste jumătate dintre clădirile înalte ale Bucureștiului, ar putea deveni „captivi”, sub dărâmături, ori pur și simplu nu ar reuși să iasă din casă din cauza casei scării căzute sau a ușii blocate.

În plus, 23.000 de clădiri din Capitală ar putea suferi „avarii semnificative”, dintre care 1.000 ar fi grav avariate, deci ar intra într-un „colaps parțial sau total”.

Alte articole

Cutremur după cutremur în România. INFP a înregistrat două seisme luni dimineaţă

Cutremur în România sâmbătă dimineață. Ce magnitudine a avut și unde a fost simțit

Consecințele severe ale unui cutremur puternic în București

Analiza CMBSU face parte dintr-un document numit „Planul de Analiză și Acoperire a Riscurlor Municipiului București 2022″.

Principalele clădiri vizate de catastrofe sunt cele de peste opt etaje, construite în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice, în jur de 400 la număr. Lista completă a fost publicată în raportul CMBSU:

• Circa 400 de clădiri de locuit înalte – peste 8 niveluri – realizate din cadre de beton armat în perioada 1925-1940, fără măsuri antiseismice;
• Populaţia cuprinsă în grupele de vârstă cele mai expuse la efectele mişcării seismice (circa 800.000 de persoane cuprinse în grupa 0-19 ani şi grupa peste 60 de ani);
• Reţeaua de gaze naturale, în lungime de circa 910 kilometri, realizată din conducte de oţel;
• Reţeaua unităţilor de învăţământ de toate gradele cu peste 450 de obiective;
• Reţeaua unităţilor sanitare cu circa 562 de unităţi, din care 55 sunt spitale;
• Reţeaua de termoficare, în lungime de 437 de kilometri, cuprinzând magistralele subterane de abur şi punctele termice colective ale blocurilor de locuit;
• Reţeaua de alimentare cu apă, în lungime de peste 2.500 de kilometri;
• Reţeaua turistică ce cuprinde peste 45 de hoteluri mari;
• Reţeaua unităţilor culturale cu circa 27 de instituţii de teatru, operă, muzică, film etc.;
• Reţeaua de metrou, din care circa 35 de kilometri prezintă o vulnerabilitate medie.

Cele mai vulnerabile clădiri din București, în caz de cutremur

Arhitectul Mihai Moiceanu, profesor la Universitatea „Ion Mincu”, susține că e nevoie de lucrări urgente de consolidare la cele mai vulnerabile imobile.

„Dacă proiectarea a fost făcută conform normelor și poate doar așa să fie făcută – semnat de arhitectul șef și inginerii de partea de structură, după 1977 și dacă și constructorul a respectat proiectul, eu spun că suntem într-un scenariu în care sigur construcția va rezista.

Evident, clădirile din clasa I de risc seismic sunt primele vizate. În cazul unui cutremur puternic, acestea ar suferi deformări plastice, care ar putea să ducă și la colaps. E greșit să generalizezi și să spui că la toate s-ar întâmpla acest lucru, contează foarte mult contextul.

Clădirile vechi, dacă le supui unei analize și unei expertize de structură, s-ar putea să arate că sunt în gradul I, II sau III. Cele mai vulnerabile sunt construcțiile înalte, cu peste 2-3 etaje. În momentul în care ai o construcție veche, cu peste 2-3 etaje, construită înainte de 1977, când a fost marele cutremur, pot fi probleme. Proiectarea celor vechi a fost făcută doar la forța gravitațională. După 1977 a fost luat în calcul la proiectare și forța inerțială de cutremur”, a declarat expertul, pentru B1 TV.