Vin vremuri grele pentru românii cu rate la bănci. BNR va scumpi miercuri, din nou, banii

Banca Comercială Română estimează că BNR va majora miercuri, dobânda de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,00% iar dobânda la facilitatea de creditare, instrumentul relevant de politică monetară în cazul unui control ferm al lichidității, va ajunge la 7,00%.

Citește și Previziuni sumbre ale economiștilor: ”Dobânda cheie va ajunge la 6% după şedinţa de politică monetară a BNR din 5 octombrie”

Există și posibilitatea unei creșteri mai ample a dobânzii de politică monetară, de 75 de puncte de bază, după ce rata inflației din august a venit peste așteptări.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Vedem finalul ciclului de întărire a politicii monetare în acest an, cu o dobândă de politică monetară de 6,25% la ședința din noiembrie și o dobândă la facilitatea de creditare de 7,25%. În 2023, dobânda de politică monetară ar urma să fie menținută constant la 6,25%. Dobânda ROBOR la 3 luni ar putea atinge un maxim la finalul acestui an, la peste 8%, urmând ca 2023 să aducă o scădere graduală spre 6,8% la finalul anului. Scăderea ROBOR la 3 luni este prognozată să continue și în 2024”, au transmis reprezentanții BCR, potrivit Hotnews.ro.

Alte articole

Avertisment de la conducerea BNR: România, campioana inflației în regiune. Deficitul bugetar și deciziile fiscale, printre cauzele dezechilibrelor

EXCLUSIV Inflația golește buzunarele românilor. Adrian Negrescu anunță ce va urma după avertismentele BNR: „Prima parte a lui 2027 va semăna cu sfârșitul lui 2026: prețuri mari, rate neschimbate și prudență la cheltuieli”

BCR recomandă clienților care aplică pentru un credit de achiziție locuință să ia în considerare, în primul rând, oferta de dobândă fixă pe o perioada cât mai mare (5/10 ani), astfel încât să aibă o predictibilitate mai mare asupra impactului ratei lunare în venitul lunar.

Iar pentru situațiile neprevăzute (probleme de sănătate, șomaj, etc), BCR recomandă clienților să opteze pentru asigurarea de viață, de șomaj și de boli grave, atașată creditului, oferindu-le chiar o reducere de dobândă la pachet.

Raiffeisen Bank estimează că IRCC de 6% ar aduce o creștere a ratei cu încă 300 de lei, pentru un credit de  250.000 lei, pe o perioadă de 30 ani, cu o rată a dobânzii variabile compusă din IRCC + marja 2%.

În acest moment, potrivit reprezentanților Raiffeisen Bank, circa trei sferturi (75%) din creditele ipotecare noi sunt cu dobândă fixă, scutindu-i pe clienți de volatilitatea dobânzilor.

BCR estimează că exista si posibilitatea unei creșteri mai ample a dobânzii de politica monetara, de 75 de bp, după ce rata inflației din august a fost peste așteptări.

Valentin Tătaru, economist -șef ING, anticipează o creștere a dobânzii cheie cu 0,5 puncte procentuale la 6,00%.

„Poate chiar mai important, anticipăm și o decizie privind menținerea unui control ferm al lichidității din piața monetară, ceea ce va menține o relativă decuplare între dobânzile din piață și dobânda de politică monetară”, a spus Tătaru.

Analiștii OTP Bank estimează că rata cheie a dobânzii la sfârșitul anului ar putea fi de 6,5% și prin urmare se așteaptă la o altă creștere de 50 de puncte de bază în luna noiembrie.

”Pentru ședința actuală, considerăm că există șanse ca BNR să mențină ritmul de 75 de puncte de bază, însă, pe baza datelor economice recente și a comunicării membrilor Consiliului, credem că un procent de 50 bps este mult mai probabil. Dacă inflația, însă, va crește, BNR ar putea decide ca mai târziu să facă pași mai agresivi. Un răspuns mai puternic al politicii monetare ar putea reduce inflația ceva mai rapid, totuși riscul este ca, dacă încetinirea economică este mai puternică decât se așteaptă acum, politica monetară ar putea deveni prea strânsă. În același timp, o poziție prea relaxată are și riscuri și ar putea contribui la o problemă mai prelungită a inflației”, au transmis aceștia.

Citește și EXCLUSIV Marius Budăi atacă BNR după declaraţiile privind prăbuşirea sistemului de pensii: „Părinţii şi bunicii noştri aşteaptă de la economişti soluţii, nu scenarii apocaliptice”