De ce nu a promulgat Nicușor Dan legea privind pensiile magistraților? Explicațiile Administrației Prezidențiale: „Legea poate fi promulgată doar după primirea deciziei Curții Constituționale prin care i s-a confirmat constituționalitatea”

Având în vedere că Nicușor Dan încă nu a promulgat legea privind pensiile speciale ale magistraților, Administrația Prezidențială a venit cu explicații.

De ce nu a promulgat Nicușor Dan legea privind pensiile magistraților

Administrația lui Nicușor Dan transmite că legea va putea fi promulgată de președinte numai după primirea deciziei Curții Constituționale prin care se confirmă constituționalitatea.

„Având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public referitoare la existenţa unor posibile întârzieri în procesul de promulgare a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, declarată constituţională de Curtea Constituţională în data de 18 februarie 2026, Administraţia Prezidenţială face următoarea precizare:

Citește și : CCR, prima şedinţă după ce a tăiat pensiile magistraţilor

Alte articole

Nicușor Dan, primele declarații după reuniunea Coaliției de Voință: „Securitatea României și a întregului continent este strâns legată de cea a Ucrainei”

CTP nu înţelege de ce Nicuşor Dan nu a promulgat încă legea pensiilor magistraţilor şi lansează scenarii conspiraţioniste: „Vrea să o respingă? Vrea să pierdem cei 231 de milioane de euro?”. Răspunsul simplu al Administraţiei Prezidenţiale

Conform articolului 77, alineatul 3 din Constituţia României, o lege care a făcut obiectul unei sesizări de neconstituţionalitate poate fi promulgată de Preşedintele României doar după primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea”, se arată în comunicat.

Practic, după ce va fi primită comunicarea de la CCR, „legea va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare”.

În același timp, într-un memoriu de 14 pagini, toți șefii Curților de Apel din România îi cer președintelui Nicuşor Dan să adreseze Parlamentului României o cerere de reexaminare a legii privind pensionarea magistraților, care a fost declarată constituțională în această săptămână.

Ei reclamă că vor fi instituite mai multe regimuri de pensionare pentru magistraţi şi că se ajunge la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, în baza legii în vigoare să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pensionat în baza noii legi.

Magistrații îi explică președintelui României în ce bază legală fac acest demers și spun că este de competența constituțională a Președintelui, atât pe criterii de oportunitate, cât și de legalitate, să coreleze legislația națională, cu tratatele internaționale și cu jurisprudența CJUE.

„Potrivit jurisprudenţei CJUE, trebuie lăsată neaplicată, dacă este necesar, din oficiu, orice reglementare sau practică națională, care este contrară unei dispoziții de drept al Uniunii care are efect direct, fără a trebui să solicite sau să aștepte eliminarea prealabilă a acestei reglementări sau practici naționale pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional. (…) 

Subliniem că măsurile legislative naționale privind statutul magistraților – inclusiv cele referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor – intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene, atunci când sunt de natură să afecteze independența judecătorilor chemați să se pronunțe asupra unor chestiuni legate de aplicarea sau interpretarea dreptului Uniunii. Magistrații români sunt chemați zilnic să aplice dreptul Uniunii, conferind astfel relevanță directă exigențelor de independență prevăzute de articolul 19 TUE”,  arată judecătorii.

Magistrații îi explică lui Nicuşor Dan modificările aduse de reforma pensiilor speciale pe care a insistat premierul Ilie Bolojan, susțin că proiectul de lege modifică substanțial statutul magistraților în ceea ce privește regimul pensiilor și detaliază cum premierul a inventat mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați.

Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor speciale

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, miercuri, 18 februarie 2026, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.

Proiectul de lege analizat introduce modificări semnificative în sistemul pensiilor de serviciu. Printre prevederi se numără stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea unei vârste minime de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026 și impunerea unei vechimi totale în muncă de cel puțin 35 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească gradual, până la atingerea pragului de 65 de ani.

Citește și : 5 procurori care candidează pentru funcția de procuror-șef DIICOT susțin interviurile la Ministerul Justiției

De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să fie stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor din ultimele 60 de luni de activitate, cu limitarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.