Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi creşterea preţului petrolului aduc riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). Oficialul a subliniat că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflaţie. Totodată, el a atras atenţia că reducerea deficitului bugetar „nu este opţională”, fiind o condiţie esenţială pentru credibilitatea statului, şi a cerut adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2026.

Potrivit oficialului BNR, perspectiva unui război prelungit, de amploare, ar genera efecte propagate și persistente asupra economiilor, inclusiv asupra României. În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură și în ce moment banca centrală va decide să revizuiască prognoza de inflație, odată cu publicarea următorului raport trimestrial.

Conform estimărilor actuale, rata anuală a inflației ar urma să urce la 9,8% în luna iunie, pentru ca ulterior să coboare la 3,9% în decembrie 2026. În luna august este așteptat și efectul de bază al majorării TVA, element care influențează traiectoria indicatorului.

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Alte articole

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi

Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

Cosmin Marinescu a subliniat că, în comparație cu alte state europene, România are o dependență netă mai redusă de importurile de petrol, de circa 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de scădere spre 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, el a atras atenția că expunerea pe segmentul prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.

Viceguvernatorul BNR nu a exclus nici scenariul în care conflictul din Golf s-ar prelungi, avertizând că o asemenea evoluție s-ar putea transforma într-o „lamă cu două tăișuri” pentru economiile europene și pentru România. Un alt risc semnalat vizează reacția marilor fonduri de investiții, care urmăresc atent evoluțiile din regiune și ar putea să își reconsidere unele expuneri la nivel global.

Anunţul BNR despre banii românilor după ce bursele s-au prăbuşit, iar cotaţiile petrolului urcă vertiginos

Pe plan intern, oficialul BNR a insistat că reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci reprezintă o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor publice și pentru stabilitatea economică. „Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a transmis Cosmin Marinescu.

Acesta a mai arătat că economia României își schimbă treptat sursele de creștere. Datele aferente anului 2025 indică o contribuție mai mare a investițiilor la avansul economic, de 1 punct procentual, comparativ cu aportul consumului, de 0,4 puncte procentuale. În opinia sa, această schimbare de structură poate reprezenta un semnal pozitiv pentru echilibrele economice pe termen mediu.

UE avertizează că războiul din Orient ar putea duce la o creștere a inflației de peste 3%

niunea Europeană avertizează că rata inflației ar putea crește la peste 3% în acest an, dacă războiul din Orientul Mijlociu determină menținerea prețului petrolului Brent în jurul valorii de 100 de dolari pe baril și a prețului gazelor naturale la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată.

În acest scenariu, creșterea economică din 2026 ar avea de suferit. Aceasta ar fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât ritmul de 1,4% prognozat la sfârșitul anului trecut, le-a declarat șeful economiei UE, Valdis Dombrovskis, miniștrilor de finanțe ai blocului în această săptămână, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, scrie Bloomberg. 

În afară de prețurile petrolului, scenariul presupune ca prețurile rețuri europene ale gazelor de aproximativ 75 de Euro pe megawatt-oră pentru restul anului. Efectul înseamnă că inflația ar fi cu 0,7-1 punct procentual peste nivelul de 2,1% prognozat anterior pentru 2026.

O creștere semnificativă a inflației ar putea forța BCE să majoreze ratele dobânzilor ca răspuns. Investitorii mizat tot mai mult pe această măsură, în acest an. Următoarea decizie a BCE va fi luată în 19 martie, deși nu se preconizează o majorare a dobânzilor la acea dată.

Dombrovskis le-a spus miniștrilor de finanțe ai UE că indicatorii s-au îmbunătățit recent și că perspectivele economice sunt ușor mai bune comparativ cu cele din toamnă, cu o creștere de aproximativ 1,5% și 1,6% preconizată pentru acest an și pentru anul viitor, au declarat  pentru Bloomberg surse care au dorit să rămână anonime, pentru că discuțiile erau private.

Aceste perspective sunt, însă, umbrite de războiul din Iran, care s-a extins în întreaga regiune. Rachete și drone au lovit instalații energetice din țări precum Arabia Saudită și Qatar, afectând producția de gaz lichefiat și petrol. În plus, tranzitul petrolierelor și al altor mărfuri prin strâmtoarea Ormuz, a fost blocat aproape complet.