Pe ce dată se sărbătorește Înălțarea Domnului în 2026. Pică în aceeași zi cu alte două sărbători mari

Înălțarea Domnului este sărbătorită de credincioși la 40 de zile după Paște. Această sărbătoare amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, în prezența ucenicilor săi, la 40 de zile după Înviere.

Înălțarea Domnului 2026. Zi mare pentru credincioși

Data la care se sărbătorește Înălțarea Domnului nu este este sărbătorită pe 21 Mai, odată cu Ziua Eroilor și cu prăznuirea Sfinților Constantin și Elena. Această  sărbătoare care marchează încheierea misiunii pământești a lui Hristos

”Înălțarea Domnului amintește de momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la cer, în prezența ucenicilor săi, la 40 de zile după Înviere. Evenimentul este considerat, în tradiția creștină, drept încheierea activității Sale pământești și începutul unei noi etape spirituale, în care mesajul Evangheliei este dus mai departe de apostoli.

Semnificația acestei zile depășește dimensiunea strict religioasă, fiind asociată cu ideea de speranță, mântuire și continuitate spirituală.”, a explicat Părintele Gabriel Cazacu, preot la Mănăstirea Cașin din București, potrivit Digi24.

Alte articole

Calendar ortodox 19 aprilie 2026. Ce mare sărbătoare prăznuim în ultima zi din Săptămâna Luminată

Duminica Floriilor 2026. Tradițiile și obiceiurile de care românii țin cont. Motivul pentru care credincioșii iau de la biserică ramuri de salcie sfințite

Citește și Rusaliile 2026: Câte zile libere primesc românii și data exactă la care pică marea sărbătoare în calendarul ortodox

Tradiții și obiceiuri de Înălțare

În ziua de Înălțare credincioșii participă la slujbele oficiate în biserici, acolo unde sunt rostite rugăciuni atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți. De asemenea, oamenii folosesc salutul „Hristos S-a înălțat!

”În spațiul românesc, Înălțarea Domnului este însoțită de numeroase practici religioase și obiceiuri populare, care reflectă îmbinarea credinței cu tradiția. Credincioșii participă la slujbele oficiate în biserici, unde sunt rostite rugăciuni atât pentru cei vii, cât și pentru cei adormiți, iar salutul specific „Hristos S-a înălțat!” este folosit pe tot parcursul zilei.

Totodată, în multe regiuni ale țării, oamenii obișnuiesc să ducă la biserică alimente pentru a fi sfințite și împărțite de pomană, în semn de pomenire a celor care nu mai sunt printre noi. Gospodăriile sunt împodobite cu frunze de nuc sau de tei, considerate simboluri ale protecției divine, iar aceste gesturi sunt însoțite de credința că vor aduce binecuvântare și prosperitate.

Această zi este privită ca un moment de reculegere și echilibru, motiv pentru care tradiția recomandă evitarea activităților solicitante sau a conflictelor. În mentalul colectiv s-a păstrat convingerea că lucrul în gospodărie, spălatul rufelor sau munca la câmp nu sunt potrivite în zi de sărbătoare, fiind considerate forme de lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii.

În același timp, accentul este pus pe liniște, generozitate și armonie, iar gesturile de caritate sunt încurajate, ca expresie a solidarității și credinței.”, a mai adăugat Părintele Cazacu, potrivit sursei citate.

Citește și Se schimbă CODUL MUNCII. România ar putea avea o nouă sărbătoare legala, ce zi ar putea deveni liberă pentru angajați