Adevărul despre morţii de COVID-19. Legist INML, cu peste 15.000 de autopsii: „Arată altfel decât tot ce am văzut”

Medicul legist Cristian Stan susţine că noul coronavirus produce o inflamaţie a vaselor mici de sânge, iar un studiu mai aprofundat al constatărilor făcute la autopsiile bolnavilor de COVID-19 ar putea fi „una dintre cheile pentru găsirea tratamentului”.

Cu 25 de ani de experienţă în medicina legală, timp ân care a efectuat mii de autopsii şi expertize medico-legale, prof. univ. Cristian Stan, medic primar legist la INML „Mina Minovici” din Bucureşti a efectuat autopsii pe trei pacienţi decedaţi confirmaţi cu coronavirus şi pe alte patru persoane care fuseseră suspecte, dar au avut rezultat negativ la test cu mai multe zile înainte de deces. „Sunt sigur că toţi au fost infectaţi cu noul coronavirus. În peste 25 de ani de carieră am văzut peste 20.000 de morți, decedați din toate cauzele. Am participat sau efectuat peste 15.000 de autopsii și expertize medico-legale. După o asemenea experiență îți formezi ochiul, îți dezvolţi o anumită intuiţie. Ca aspect macroscopic, decedaţii COVID arată altfel decât tot ce am văzut în cariera mea. Au două, trei caracteristici specifice. Plămânii sunt plini cu apă, vasele mici de sânge sunt inflamate, sunt foarte hidrofile și existența multor trombi foarte mici în vase, în organe. Microtrombozele pot fi de ordinul sutelor, fiind raportate cazuri în care acestea au fost colectate în filtrul pulmonar sau chiar au blocat aparatele de dializă la pacienți cu insuficiență renală”, explică medicul legist.

Citeşte şi: RAED ARAFAT, cel mai sumbru scenariu: „Medicii vor fi nevoiţi să aleagă între un bolnav sau altul pentru intubare”

Cheagurile de sânge sunt prezente în organism încă din stadiile incipiente ale bolii, ca urmare a scăderii debitului de sânge şi, implicit, pe al celui de oxigen pe fondul inflamării vaselor mici de sânge.

„Aceste mici cheaguri de sânge ajung în plămâni, inimă, creier cu consecințe grave, infarct sau accident vascular cerebral. Acești trombi diseminați au un rol major în severitatea bolii și apariția decesului. Aici cred că poate fi una dintre cheile pentru găsirea tratamentului pentru infecția cu acest virus foarte agresiv”, a punctat Cristian Stan, pentru Libertatea.

Alte articole

Studiu american: Copiii născuţi din mame care au avut Covid-19 în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de diagnostic de autism

Circa 10.000 de persoane au dat în judecată statul elvețian și cer despăgubiri după măsurile restrictive din pandemia de COVID-19

Cine sunt cei mai expuşi pacienţi

Prin urmare, este just de apreciat că pacienţii cu probleme cardio-vasculare preexistente sunt mai susceptibili să dezvolte forme grave de COVID-19, la fel ca persoanele vârstnice, care au deja vasele de sânge solicitate. La fel de expuse sunt şi persoane cu boli renale, cu cancer sau cu antecedente de AVC, potrivit specialistului: „Practic, dacă avem o dereglare a unui organ și virusul ajunge chiar acolo, atunci vom face o formă severă a bolii și poate surveni decesul. Acestă inflamare a vaselor de sânge se suprapune, la unii, și cu furtuna de citokine”.

Dacă boala debutează cu diaree, este mai probabil să evolueze spre o formă mai severă: „Studiile arată că aproximativ 10% dintre pacienți au prezentat la debutul bolii doar simptome gastrointestinale, cea mai frecventă fiind diareea, fără a avea de la început modificări respiratorii. Insuficiența respiratorie acută a apărut în faza a doua, iar evoluția ulterioară a bolii a fost mai gravă decât la cazurile care au debutat direct cu simptome respiratorii. Eu cred că există vreo 10 variații de evoluție clinică a bolii. Nu poate fi inclusă într-un anumit tipar”.