Alertă în Marea Neagră, sunt sute de mine ale ruşilor pot exploda dacă sunt atinse de nave

Rusia este din nou acuzată că a pus mine sovietice în Marea Neagră. Ucraina susține că armata lui Putin a împrăștiat între 400 și 500 de mine în Marea Neagră, care sunt smulse din ancore, în timpul furtunilor și plutesc în derivă, ceea ce face imposibil exportul de bunuri din porturile ucrainene.

Blocadă totală în Marea Neagră. SUA avertizează că ar putea urma o criză alimentară

Purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale din Odesa spune că Rusia a creat o criză alimentară în lume prin blocarea porturilor. Porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate încă de la începutul războiului, când au fost suspendate exporturile de cereale. Oficialii ucraineni spun că 20 de milioane de tone de cereale sunt acum blocate în țară. ONU a avertizat că acest lucru ar putea duce la foamete pe termen lung în unele țări.

România ar putea primi ajutor străin pentru operațiunile de distrugere a minelor din Marea Neagră. Anunțul a fost făcut de premierul italian, Mario Draghi, în condițiile în care specialiștii estimau luna trecută că în jur de 400 de mine ar pluti în derivă în Marea Neagră.

Alte articole

Noapte pe foc în Ucraina. Potop de drone şi rachete asupra Kievului. Zelenski a replicat cu un atac supriză la Rostov

Rusia, bombardamente masive în Ucraina, în cel mai apropiat oraş de graniţa României. Bombele au căzut la nici 200 de km de ţara noastră

Minele din Marea Neagră au fost amplasate atât de militarii ruși, cât și de cei ucraineni. Multe dintre ele sunt ancorate, dar acest lucru nu oferă siguranța că la un moment dat nu s-ar putea desprinde și să ajungă să plutească în derivă, așa cum s-a întâmplat la începutul lunii aprilie, când echipe de scafandri români și turci au dezamorsat mine rătăcite în apele lor teritoriale.
Bogdan Aurescu, primit de preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a fost primit, vineri, de către preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, în marja participării la reuniunea Trilateralei pe teme de securitate a miniştrilor afacerilor externe din România, Polonia şi Turcia, desfăşurată la Istanbul. Discuţiile s-au concentrat pe mediul de securitate.

Ministrul Energiei: România poate începe oficial exploatarea de gaze din Marea Neagră

”Ministrul Bogdan Aurescu a mulţumit Preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan pentru găzduirea de către Turcia a reuniunii Trilateralei, inclusiv în contextul marcării celor 10 ani de la crearea, la iniţiativa României, a acestui format. Şeful diplomaţiei române a subliniat valoarea adăugată a dialogului Trilateral, dobândită în timp, şi a prezentat evaluările ţării noastre cu privire la subiectele de interes comun discutate pe parcursul consultărilor de la Istanbul. Discuţiile s-au concentrat pe mediul de securitate”, a transmis, vineri seară, MAE, într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului citat, ministrul Bogdan Aurescu a menţionat necesitatea reflectării, de o manieră adecvată, în documentele Summitului de la Madrid, inclusiv în noul Concept Strategic, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, având în vedere şi contextul de securitate generat de războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei şi a arătat că România contează pe sprijinul Turciei pentru acest obiectiv.

”Preşedintele turc a exprimat apreciere pentru modul în care România, respectiv Polonia au gestionat situaţia umanitară provocată de agresiunea rusă, în acest cadru ministrul român de externe prezentând eforturile depuse de România în favoarea refugiaţilor ucraineni care au intrat în ţara noastră. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru rolul Turciei ca stat riveran la Marea Neagră, ţinând cont şi de faptul că Marea Neagră este o importantă cale de transport pentru mărfuri, inclusiv din Ucraina, fiind necesară o cooperare apropiată a statelor riverane şi aliate pentru asigurarea transportului şi a securităţii navelor, inclusiv în ceea ce priveşte riscul indus de minele în derivă. In acest cadru, ministrul s-a referit la eforturile de a sprijini exportul cerealelor ucrainene prin porturile dunărene şi prin portul Constanţa.  Preşedintele Erdoğan a informat la rândul său despre demersurile diplomatice turce pentru asigurarea transportului de cereale din Ucraina”, a transmis MAE.
Potrivit instituţiei, ministrul român de externe a exprimat, alături de omologul polon, susţinerea pentru politica NATO a Uşilor Deschise şi pentru aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţă, având în vedere că aceasta va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic.
”A prezentat, în acest cadru, elementele rezultate din discuţiile recente cu omologii suedez şi finlandez şi a exprimat speranţa că procesul de negocieri în curs va duce la un rezultat pozitiv. La rândul său, Preşedintele Turciei a prezentat pe larg poziţia ţării sale faţă de acest dosar. Totodată, ministrul român a exprimat interesul deosebit pentru continuarea şi aprofundarea cooperării în cadrul Trilateral România – Polonia – Turcia, aspect de relevanţă strategică, mai ales în actualul context de securitate şi al sprijinului celor trei state pentru Ucraina, Preşedintele Erdoğan considerând că formatul a dobândit o bază strategică foarte amplă”, se mai arată în comunicat.
În plan bilateral, ministrul român de externe a subliniat relevanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Republica Turcia, semnat în 2011, inclusiv în circumstanţele geopolitice actuale.

”Preşedintele Turciei a exprimat deplina apreciere pentru relaţia cu România şi a evocat obiectivul de stabilire a mecanismului şedinţei comune a celor două guverne / Consiliu de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, de natură a stimula dezvoltarea Parteneriatului Strategic. Şeful diplomaţiei române a evocat dialogul bilateral consistent şi cooperarea într-o serie de domenii sectoriale – aspecte reliefate, cel mai recent, cu ocazia ultimei sesiuni a Comisiei Mixte interguvernamentale pentru cooperare economică şi tehnică (JEC), care a prilejuit discuţii aprofundate, inclusiv la nivelul comunităţii de afaceri din ambele ţări, precum şi stabilirea unor direcţii concrete de acţiune pe multiple paliere. La rândul său, Preşedintele Erdoğan a apreciat rezultatele JEC şi creşterea constantă a schimburilor comerciale – peste 8,6 miliarde de dolari în 2021 – şi a punctat potenţialul de creştere în continuare a acestora”, a mai transmis MAE.
În context, demnitarul român s-a referit la rolul deosebit de importat al Turciei pentru securitatea energetică a Europei, pe fondul eforturilor comune la nivel UE de a reduce dependenţa de Rusia şi de diversificare a ratelor şi surselor de aprovizionare cu gaz, şi a exprimat dorinţa României de aprofundare pe mai departe a cooperării bilaterale în acest domeniu, având în vedere calitatea Turciei de ţară de tranzit pentru gazul natural azer sau din alte surse.