Apariţie spectaculoasă a Kirei Hagi, într-o rochie de mireasă veche de 100 de ani

Kira a fost invitată să facă parte din proiectul „Women from different cultures through the eyes of makeup“, de reprezentare a femeilor aromâne. Actriţa a îmbrăcat o rochie de mireasă veche de 100 de ani, purtată de bunica Kirei Mantsu. Poeta Kira Mantsu este o figură reprezentativă a culturii armâneşti.

„Cine să gândea că după 100 de ani hainele bunicii mele o să fie purtate de o armână modernă, o altă Kiră. În aceste haine a fost mireasă bunica mea. Este o altfel de ducere înainte a culturii româneşti. Hainele, cuvintele, cântecele sunt memoria noastră istorică. Nu piere pădurea când cresc vlăstarii. Noi, armânii din România, care ne-am părăsit locurile natale, nu am lăsat să se piardă tot ceea ce al nostru“, scrie poeta într-o postare pe Facebook.

Citeşte şi Iulia Albu, 39 ani, s-a pozat în costum de baie. Comentariile au apărut imediat: „O doamnă nu se fotografiază cu picioarele desfăcute”

Costumul de mireasă îmbrăcat de Kira Hagi are şi câteva accesorii: un lanţ de aur, numit „salbă“, care este prins de o „dublă”, și se poartă când fata devine mireasă (este un cadou primit de la socru); o curea numită „ciuprachi“, făcută din argint şi fir de aur. De remarcat şi tatuajul de pe fruntea Kirei, o cruce. În vremuri demult apuse, aromânii obişnuiau să-şi tatueze cruci pe mâini sau pe frunte pentru a se deosebi de restul creştinilor.

„Acest obicei a fost explicat și documentat de mai mulți antropologi, printre care și Nicolae S. Minovici în lucrarea „Tatuajele în România”. Acest fenomen a devenit o raritate pentru că purtătoarele acestor tatuaje au vârste înaintate. Aromânii obișnuiau să tatueze pe mâinile copiilor maltratați de turci o cruce pentru a se cunoaște că erau creștini. Vârsta la care se făcea asta era una precoce, la 5-6 ani; în Macedonia, părinții își tatuau copiii cu o cruce ca să dovedească că erau creștini, și cu numele lor pentru a putea fi identificați. Semnul crucii apare și în ziua de azi la nunțile aromânilor, sub forma de „hlamburei” – pom de nuntă cruciform, cu trei mere înfipte la extremități, ornamentat cu diverse materiale„, explică Dana Eliza Şerdean, iniţiatoarea proiectului „Women from different cultures through the eyes of makeup“.

Kira apare şi într-o a doua ipostază a femeii tradiţionale aromâne.

„Această reinterpretare prezintă costumul aromânilor „Fârșeroți”. Unele comunități de fârșeroți constituie majoritatea locuitorilor din șapte sate situate la sud de Epir, în Aetolia-Acarnania, zonă cunoscută în Evul Mediu sub denumirea grecească de „Megali Blaxia” – Vlahia Mare„,  precizează Dana Eliza Şerdean.