Avocaţii: Intrarea în vigoare a noilor coduri penale ar trebui amânată

„În conjunctura actuală, apreciez că trebuie amânată aplicarea noilor Coduri în materie penală, având în vedere că infrastructura fizică nu permite desfăşurarea activităţii noilor instutuţii apărute în noile dispoziţii – judecătorul de drepturi şi libertăţi, camera preliminară”, a declarat decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie Iordăchescu.

Potrivit lui Iordăchescu, cheltuielile privind implementarea celor două noi coduri sunt „substanţiale”, depăşind 700 de milioane de lei. Mai mult, punctează el, pregătirea profesională a magistraţilor şi a avocaţilor este insuficientă pentru aplicarea corespunzătoare a acestor coduri. Astfel, se impune, în mod inevitabil, o interpretare corespunzătoare a noilor norme.

„În cadrul demersurilor pe care le-am făcut, am constatat că avocatul este marginalizat, fără a i se asigura o protecţie reală. În cadrul acestor propuneri, am expus unele observaţii pe marginea unor reglementări fundamentale în materie penală, fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive. Evident, pentru identitate de raţiune, este posibilă formularea altor propuneri în privinţa altor texte de lege din noile coduri ce urmează a intra în vigoare”, apreciază decanul Baroului Bucureşti.

Ion Ilie Iordăchescu consideră că articolul 276 din noul Cod Penal, potrivit căruia „fapta persoanei care pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”, este unul inoportun.

Alte articole

Alexandru Nazare anunţă amânarea cu un an pentru acest tip de impozit. „Practic, se prorogă până în 2027, cu scutire în 2026”

Cine este și ce atribuții are șeful de scară. Avocat: ”Legea este clară”

„Avocatul, jurnalistul, politicianul, inculpatul şi justiţiabilul pot fi traşi la răspundere penală şi pedepsiţi cu închisoare daca vor face vreun comentariu sau vor emite judecăţi de valoare, deoarece judecătorul sau organul de urmărire penală pot oricând să reclame că declaraţiile publice au fost ‘nereale’, fiind făcute cu scopul de a îi influenţa sau intimida”, este de Iordăchescu.

Avocatul a adăugat că textul de lege nu este conform cu garanţiile unui proces echitabil în instrumentarea unei cauze, în condiţiile în care se referă, în mod discreţionar, numai la persoanele indicate în cuprinsul acestui articol, fără să se aibă în vedere şi declaraţiile nereale făcute de magistraţi pe durata unei proceduri judiciare.

„Aprecierea caracterului ‘real’ sau ‘nereal’ al declaraţiei publice se face tot de către un organ al autorităţii publice, implicând o mare doză de probabilitate. Marginalizarea avocatului de către legiuitor, fără asigurarea unei protecţii reale a reputaţiei sale, impune includerea sa în conţinutul acestui text de lege, alături de magistrat”, a mai menţionat Ion Ilie Iordăchescu.

Decanul Baroului Bucureşti consideră, în acest context, că se impune revizuirea conţinutului acestui text de lege, în sensul exceptării avocatului din categoria persoanelor care fac declaraţii publice nereale cu privire la săvârşirea de către judecător sau de către organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea „respectivei cauze”.

„Sunt convins că adevăratele probleme vor apărea odată cu aplicarea acestor coduri. În acest sens, avocaţii consideră că unele reglementări pot obstrucţiona accesul la un proces echitabil odată cu schimbarea politicii penale în privinţa desfăşurării judecării procesului precum şi în privinţa căilor de atac în procedura penală. Recursul în casaţie fiind, în noua reglementare, cale extraordinară de atac, urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea în condiţiile legii a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile”, a conchis Ion Ilie Iordăchescu.

La rândul său, avocatul Cristian Ene a declarat că amânarea intrării în vigoare a celor două coduri ar da posibilitatea instanţelor să se organizeze administrativ mai bine, având în vedere faptul că apar instituţii noi.