În februarie, BNR a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020.
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a crescut şi în aprilie, la 4,11%, după ce urcase în martie la 4,03%, în condiţiile în care cartofii s-au scumpit cu 32,33% doar în ultimele patru luni, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Stimularea cererii interne peste potenţialul economiei şi creşterea preţului petrolului au pus presiune pe inflaţie, potrivit lui Isărescu.
"Avem o stimulare a cererii peste ce poate economia să ducă. Apoi, avem factori externi, pe care nu putem să-i controlăm, precum creşterea preţului petrolului la nivel internaţional", a spus Isărescu.
Guvernatorul a avertizat că politica monetară poate doar să ofere mai mult timp în efectuarea de reforme structurale, nu poate rezolva toate problemele economiei.
"S-a creat iluzia că politica monetară le rezolvă pe toate. Nu, politica monetară poate să câştige timp, să ofere stabilitate financiară. Reformele structurale se fac mult mai greu în condiţii de instabilitate financiară. Ţinem lucrurile sub control, nu omorâm creşterea economică, dar cam atât. Mai câştigăm timp, reformele structurale nu se fac peste noapte", a spus Isărescu.
El a avertizat că, pentru perioada următoare sunt semnale mixte, iar România este încă deficitară la investiţiile la infrastructură.
facebook
twitter
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/care-este-valoarea-monedei-unice-europene.png)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/traian-basescu-aparitie-digi24-scaled.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/andreea-balan-si-george-burcea.jpg)
:quality(75):format(jpeg)/wp-content/uploads/2020/06/nativul-balanta-are-parte-de-o-zi-minunata.png)
