BNS: Discuţia despre flexibilizarea pieţei muncii nu se justifică

„Indiferent de evaluările la care ne uităm, comparativ cu alte state europene (evaluări realizate de Banca Mondială, Forumul Economic Mondial sau Organizaţia Internaţională a Muncii) o discuţie în acest moment despre flexibilizarea pieţei muncii nu se justifică. Piaţa muncii din România este mai flexibilă decât în multe state europene, legislaţia în domeniul protecţiei locurilor de muncă este mult mai puţin protectivă decât în multe state europene”, se precizează în comunicat.

Reacţia organizaţiei sindicale survine după ce ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a iniţiat, luni, discuţii cu patronatele şi cu sindicatele, pe tema intenţiei ministerului de resort de a subvenţiona salariile angajaţilor ale căror locuri de muncă cu program normal se transformă în locuri de muncă cu program parţial, din cauza crizei economice provocate de coronavirus.

Citeşte şi: Producţia de autoturisme Dacia şi Ford a revenit parţial după redeschidere, funcţionând la 60% din capacitatea anterioară

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, consideră că modelul de flexibilizare a muncii luat în calcul de Ministerul Muncii nu poate fi aplicat în România, deoarece costul concedierii unui angajat în România este foarte mic, comparativ cu Germania, de la care provine modelul propus de Ministerul Muncii.

„Introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusă în discuţie fără a avea în vedere contextul în care acestea se aplică în ţara respectivă. Schemele de muncă cu timp redus, aplicate într-o formă sau alta la nivel extins în Europa, au fost o soluţie de criză, extinderea aplicării acestora în afara contextului actual trebuie să ţină cont de lecţiile învăţate anterior de statele ce au aplicat acest model. Acest model funcţionează în Germania cu succes pentru că în această ţară condiţiile de concediere a unui lucrător, în special a unui lucrător cu experienţă, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu acelaşi lucru se poate spune despre România. În România costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 săptămâni, chiar şi pentru un lucrător cu 10 ani vechime, în Germania perioada de preaviz pentru un lucrător cu 10 ani experienţă este de 17,3 săptămâni, la care se adaugă plăţi compensatorii pentru 21,7 săptămâni”, potrivit comunicatului BNS semnat de Dumitru Costin.

Alte articole

Cutremur pe piaţa muncii. Zeci de milioane de joburi sunt ameninţate cu dispariţia până în 2030

George Simion și Nicușor Dan se întâlnesc, față în față, în această seară. Finaliștii cursei prezidențiale participă la „al XIII-lea Congres” al BNS

Citeşte şi: Cum pot beneficia de indemnizaţia de şomaj absolvenţii care au cel puţin 16 ani. Condiţia obligatorie pe care trebuie s-o îndeplinească

Preşedintele BNS a argumentat că modelul propus de Ministerul Muncii funcţionează în ţările unde condiţiile de concediere sunt costisitoare pentru angajator.

„Eforturile de a furniza protecţie socială lucrătorilor şi de a sprijini firmele să-i păstreze poate fi în van dacă nu se asigură continuitatea afacerilor. Evaluările macroenomice pe acest mecanism au arătat că acest tip de schemă funcţionează ca un stabilizator mai eficient în ţările în care condiţiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firmă. Atunci când costul concedierii unui lucrător sunt foarte mari, firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numărului de ore în locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus în ţările în care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel văzut şi în România, foloseşte mecanismul şomajului tehnic şi apoi concediază”, se menţionează în comunicatul BNS.

Liderul Blocului Naţional Sindical a criticat şi modalitatea de implementare a măsurii acordării şomajului tehnic.

Citeşte şi: Ministrul Muncii: „România a gestionat şomajul tehnic într-un timp record, cu mult mai scurt decât multe ţări europene”

„Din punctul nostru de vedere, măsurile asumate de Guvern în această perioadă şi-au dovedit parţial utilitatea, în 3 luni s-au pierdut 628.000 de locuri de muncă, din care 266.000 au dispărut după încetarea stării de urgenţă. Acordarea subvenţiei condiţionat de păstrarea locurilor respective de muncă, aşa cum de altfel am propus la începutul crizei, ar fi îmbunătăţit mult eficacitatea acestei măsuri de intervenţie. Creşterea indemnizaţiei de şomaj, funcţionarea dialogului social, corelarea sistemului de educaţie cu piaţa muncii, formarea profesională, modernizarea sistemului de gestiune a pieţei muncii, securitatea socială pentru lucrătorii atipici, sunt doar câteva din aspectele identificate de BNS ca priorităţi şi comunicate reprezentanţilor Guvernului în cadrul acestei reuniuni”, se mai spune în comunicatul semnat de Dumitru Costin.