Protestul virtual a fost realizat de agenţia germană de publicitate GRIMM GALLUN HOLTAPPELS.

 Pe website-ul dedicat campaniei, avatarurile mărşăluiesc pe un traseu digital, protestând în faţa magazinelor Armani, Burberry, Closed, Kookai, Max Mara, Napapijri şi Prada. Website-ul oferă totodată informaţii importante despre industria blănurilor şi oferă posibilitatea utilizatorilor să trimită un apel către aceste 7 companii. Participanţii îşi pot alege propriul „naketar” (avatar dezbrăcat) şi îi pot alege diferite accesorii.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

„Alătură-te, printr-o nouă atitudine, campaniei noastre împotriva blănurilor. Protestul este online, însă mesajul este cât se poate de real şi clar: blană naturală nu îşi are locul în modă!”, a declarat Veronica Tulpan, şef de proiecte naţionale VIER PFOTEN.

 Folosirea blănurilor în confecţionarea hainelor a crescut în ultimii ani. Pe lângă clasicele haine de blană, blană naturală este din ce în ce mai des folosită că accesoriu pentru fulare, gulere, glugi, căciuli şi cizme. „Chiar şi o mică bucăţică de blană aplicată pe o căciulă reprezintă o cruzime împotriva animalelor. Cerem companiilor din industria textilă să nu mai folosească blană naturală pentru produsele lor”, a mai spus Veronică Tulpan.

Companii renumite la nivel internaţional precum H&M, Esprit sau American Apparel au făcut deja acest lucru, angajandu-se în scris să nu comercializeze astfel de produse. Vedeţi lista acestora aici.

Prin această campanie, VIER PFOTEN doreşte să crească numărul comercianţilor care au renunţat complet la blană naturală.

Se estimează că, anual, la nivel mondial peste 100 de milioane de animale (şinşile, nurci, viezuri, vulpi etc.) sunt crescute în condiţii chinuitoare şi apoi ucise pentru blană. Acestea sunt crescute în cuşti strâmte de sârmă, iar, după câteva luni de viaţa, sunt gazate, otrăvite sau electrocutate, în cadrul aşa numitelor “recolte de blană”. Alte specii sunt vânate în sălbăticie cu capcane, care repezinta o formă de tortură. În magazinele în care se vând blănuri informaţiile de pe etichetă sunt foarte puţine, astfel că cei care cumpăra nu ştiu în ce condiţii au fost crescute şi ucise animalele.

VIER PFOTEN doreşte ca în spaţiul UE să fie interzise importul şi comercializarea blănurilor şi a produselor accesorizate cu blană. Austria şi Marea Britanie au scos deja în afară legii fermele de blană. Însă vânzarea este încă legală. Pentru a pune capăt suferinţelor acestor animale, e nevoie de o decizie clară din partea companiilor şi a consumătorilor: să nu mai vândă/cumpere aceste produse.