Catolicii au sărbătorit duminică Paştele. Vezi obiceiuri şi tradiţii

Pregătirea pentru Paşte a început la credincioşii catolici cu Postul Paştilor, care este rânduit pentru curăţirea sufletului prin rugăciune, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine.

O dată la câţiva ani, Paştele catolic şi ortodox este sărbătorit împreună, pentru că cele două mari Biserici calculează data Învierii lui Isus după doua calendare diferite. Data Paştelui diferă din anul 1582, când Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, iar Biserica ortodoxă a rămas după calendarul iulian.

În vreme ce ortodocşii ţin post şapte săptămâni, catolicii ţin post patru-cinci săptămâni, iar aceasta presupune evitarea numai a preparatelor din carne.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În Saptamana Mare, catolicii au propriul lor ritual. La slujba religioasă, participarea este obligatorie. Se cânta imnuri, se pun întrebări şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practica „procesiunea”, înconjurarea bisericii de către preoţi şi credincioşi.

Alte articole

Teodora Stoica se confruntă cu probleme de sănătate după moartea câinelui său. Tânăra spune că a ajuns să își neglizeze complet organismul: „Sistemul meu nervos cedează”

De ce răceala poate fi mai greu de suportat de bărbați. Adevărul despre „gripa bărbătească” și diferențele dintre sistemele imunitare ale bărbaților și femeilor

Sâmbătă înainte de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coşuleţ cu ouă roşii, cozonac, carne de miel şi vin. Duminică dimineaţa, înainte de micul dejun, toţi membrii familiei se spală pe faţă cu apa în care a fost pus un ou roşu şi un ban (simboluri ale sănătăţii şi belşugului).

Duminică, vine Iepuraşul care aduce daruri pentru copii. Cei mici primesc hăinuţe noi pe care le poartă în ziua de Paşte.

Obiceiuri de Paşte la catolici

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este Stropitul, practicat de popoarele cu origine germanică în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii. Această zeiţă se numea Ostera.

În unele zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieţii împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lasarea întunericului, tinerii se strecoară în curţile fetelor de măritat şi le agaţă brazii la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele ştiu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paşte.

Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de catolici şi de ortodcşi în 2004, 2007, 2010, 2011. Ortodocşii şi catolicii vor mai serba împreună Paştele în 2014, pe 20 aprilie, 2017, pe 16 aprilie şi apoi în 2025, pe 20 aprilie.