Ce înseamnă starea de alertă. Obligaţiile cetăţenilor şi ale autorităţilor în următoarele 30 de zile

Parlamentul a adoptat miercuri după-amiază, cu modificări, Hotătârea de Guvern privind starea de alertă. Senatorii şi deputaţii au decis ca unităţile medicale să treacă din nou în subordinea administraţiei locale din cea a Ministerului Sănătăţii. De asemenea, Guvernul trebuie să pună la dispoziţie gratuit măşti persoanelor defavorizate.

RomaniaTV.net
20 mai 2020, 13:45
Ce înseamnă starea de alertă. Obligaţiile cetăţenilor şi ale autorităţilor în următoarele 30 de zile

Starea de alertă permite autorităţilor să ia orice măsuri pentru a preveni şi înlătura pericolele pe care le presupune constatarea unei situaţii de urgenţă. Iată care este diferenţa dintre starea de alertă şi starea de urgenţă. 

Ce este starea de alertă

Hotărârea de Guvern privind declararea stării de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial nr. 410.

„Art. 1. – (1) Începând cu data de 18 mai 2020 se instituie starea de alertă pe întreg teritoriul ţării pe o durată de 30 de zile. (2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri încetează aplicabilitatea Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr.24/2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel naţional şi a măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor, în contextul situaţiei epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2. (3) Actele emise în temeiul Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr.24/2020 rămân aplicabile, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei hotărâri, în ceea ce priveşte măsurile propuse, până la adoptarea actelorîn temeiul Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19”, se arată în document.

Hotărârea are 3 anexe – „Măsuri pentru creşterea capacităţii de răspuns”; „Măsuri pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor”; „Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc”.

Activităţile interzise în timpul stării de alertă

În Anexa 3 se arată că sunt interzise mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri în spaţii deschise, inclusiv cele de tipul drive-in, precum şi întrunirile de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise.

Totodată, activităţile de pregătire fizică în cadrul structurilor şi bazelor sportive, constând în cantonamente, antrenamente şi competiţii sportive organizate pe teritoriul României pot fi desfăşurate numai în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului şi sportului şi ministrului sănătăţii.

Activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private poate fi desfăşurată în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului culturii şi ministrului sănătăţii.

De asemenea, activitatea cultelor religioase, inclusiv slujbele cu caracter privat, se desfăşoară cu respectarea regulilor de protecţie sanitară stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne.

„Se interzic activităţile recreative şi sportive desfăşurate în aer liber, cu excepţia celor care se desfăşoară cu participarea a cel mult 3 persoane care nu locuiesc împreună, respectiv ciclismul, drumeţiile, alergarea, canotajul, alpinismul, vânătoarea, pescuitul şi alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, după caz, cu ministrul tineretului şi sportului, ministrul mediului, apelor şi pădurilor sau ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale”, scrie în document, conform News.ro.

Evenimente cu participarea unui număr redus de persoane, în starea de alertă

Se interzice şi participarea la evenimente private în spaţii închise, cu excepţia celor la care participă cel mult 8 persoane şi cu respectarea regulilor de distanţare socială.

În document se mai arată că, în interiorul localităţilor, se interzice circulaţia persoanelor în grupuri pietonale mai mari de 3 persoane care nu aparţin aceleiaşi familii, precum şi formarea unor asemenea grupuri.

De asemenea, se instituie interdicţia deplasării persoanelor în afara localităţii/zonei metropolitane, cu următoarele excepţii:

  • a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
  • b) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
  • c) deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole;
  • d) deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;
  • e) deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obţinerea unor drepturi;
  • f) deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri medicale;
  • g) deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei/unui rude/afin sau persoană aflată în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi, decesul unui membru de familie;
  • h) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă
  • i) deplasarea pentru activităţi recreative sau sportive individuale desfăşurate în aer liber, respectiv ciclism, drumeţie, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit sau alte activităţi recreative şi sportive desfăşurate în aer liber stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului tineretului şi sportului sau al ministrului mediului, apelor şi pădurilor, după caz;
  • j) deplasarea pentru participarea la evenimente familiale;
  • k) deplasarea pentru achiziţia, service-ul, efectuarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere a vehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;
  • l) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale, care nu se pot achiziţiona din localitatea de domiciliu/reşedinţă.

La solicitarea instituţiilor de control, pentru justificarea deplasării în afara localităţii persoanele prezintă legitimaţia de serviciu sau adeverinţa eliberată de angajator ori o declaraţie pe propria răspundere cu privire la motivul deplasării, completată în prealabil.

Zboruri suspendate, în timpul stării de alertă

Conform documentului, se interzice intrarea în ţară a cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu următoarele excepţii: a) membri de familie ai cetăţenilor români; b) membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România; c) persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţi ori un document echivalent acestora emis de autorităţile altor state, potrivit legislaţiei Uniunii Europene; d) persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent, respectiv cadre medicale, cercetători în domeniul medical, cadre medicale pentru îngrijire geriatrică, precum şi transportatorii şi alte categorii de personal implicat în transportul de bunuri care asigură astfel de transporturi necesare; e) personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar; f) persoane în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare; g) pasageri care călătoresc din motive imperative; h) persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

Totodată, se menţine carantina în clădirile, localităţile şi zonele geografice stabilite prin ordine ale comandantului acţiunii şi care nu au fost revocate până la data intrării în vigoare a hotărârii şi se instituie carantina în aceste spaţii, la solicitarea comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe baza analizelor realizate de către direcţiile de sănătate publică şi avizate de către Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Alte măsuri se referă la suspendarea zborurilor spre Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Franţa, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii şi Turcia, şi din aceste ţări către România pentru toate aeroporturile, precum şi la suspendarea transportului rutier internaţional de persoane prin servicii regulate, servicii regulate speciale şi servicii ocazionale în trafic internaţional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre Italia, Spania, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos şi Turcia şi din aceste ţări către România.

De asemenea, rămân închise temporar, total sau parţial, punctele de trecere a frontierei Turnu, judeţul Arad (cu excepţia circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri), b) Salonta, judeţul Bihor – feroviar şi rutier (cu excepţia circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri pe cale rutieră); Săcuieni, judeţul Bihor (cu excepţia circulaţiei lucrătorilor transfrontalieri); Valea lui Mihai, judeţul Bihor – feroviar şi rutier (cu excepţia traficului feroviar de marfă); Carei, judeţul Satu Mare, Negru Vodă, Lipniţa şi Dobromir – judeţul Constanţa, Turnu Măgurele, judeţul Teleorman; Bechet, judeţul Dolj (cu excepţia traficului de marfă), Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, Isaccea, judeţul Tulcea, Rădăuţi-Prut, judeţul Botoşani; Oancea, judeţul Galaţi, Porţile de Fier II, Drobeta-Turnu Severin (cu excepţia traficului de marfă) şi Orşova – judeţul Mehedinţi, Moldova Nouă şi Naidăş, judeţul Caraş-Severin, Vălcani, Stamora-Moraviţa- feroviar (cu excepţia traficului de marfă), Lunga, Foeni, Jimbolia, judeţul Timiş – feroviar (cu excepţia traficului de marfă).

Terasele şi restaurantele rămân închise

De asemenea, se suspendă consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora. În aceste spaţii este permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

Totodată, se suspendă activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu excepţii: activitatea desfăşurată în centrele comerciale mici, de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare; ctivitatea de vânzare a produselor electronice şi electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului; activitatea desfăşurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului; activitatea desfăşurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curăţătorii de haine şi centrele de îngrijire personală, precum şi vânzarea produselor şi serviciilor de optică medicală.

Conform documentului, transportul aerian, feroviar, rutier şi naval se desfăşoară cu respectarea măsurilor şi restricţiilor referitoare la igiena şi dezinfecţia spaţiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personal şi pentru pasageri.

Transportul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane se desfăşoară cu respectarea prevederilor din ordinul ministrului transporturilor infrastructurii şi comunicaţiilor, la propunerea CNSU.

De asemenea, se suspendă activitatea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în spaţii închise în următoarele domenii: jocuri de noroc, activităţi de fitness, activităţi în piscine, activităţi de tratament balnear, locuri de joacă şi săli de jocuri; Fac excepţie activităţile de îngrijire personală care se desfăşoară în spaţiile special destinate şi care respectă condiţiile de siguranţă sanitară.

Se instituie obligaţia instituţiilor şi autorităţilor publice, operatorilor economici şi profesioniştilor de a organiza activitatea, astfel încât să asigure, la intrarea în sediu, în mod obligatoriu, triajul epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori

Totodată, se instituie obligaţia desfăşurării activităţii la nivelul cabinetelor stomatologice şi unităţilor sanitare non-COVID de a organiza activitatea, în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului sănătăţii, şi se instituie obligaţia operatorilor economici care desfăşoară activităţi de îngrijire personală, primire turistică cu funcţiuni de cazare, precum şi activităţi de lucru în birouri cu spaţii comune în sistem deschis de a respecta normele de prevenire stabilite prin ordinul comun al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi ministrului sănătăţii,

Se suspendă activitatea în spaţiile deschise pentru administrare plaje sau ştranduri/piscine exterioare.

În document se mai arată că se menţine măsura suspendării temporare a cursurilor/activităţilor din unităţile de nivel antepreşcolar şi din toate unităţile şi instituţiile de învăţământ până la finalul anului şcolar/universitar, în condiţiile stabilite prin ordinul comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii. Se permite desfăşurarea, începând din 2 iunie, a unor activităţi de pregătire, pe o perioadă de două săptămâni, pentru elevii claselor terminale (a 8-a, a 12- a şi a 13-a), precum şi pentru organizarea examenelor naţionale şi de cercetare a competenţelor profesionale, precum şi activităţile specifice fiecărei instituţii de învăţământ superior, în condiţiile respectării măsurilor de prevenire, stabilite prin ordinul comun al ministrului educaţiei şi cercetării şi ministrului sănătăţii.

Ce este starea de urgenţă

Starea de urgență este reglementată de articolul 93 al Constituției României, dar și de Ordonanța de urgență numărul 1 din 1999.

Iată ce spune articolul menționat din Legea fundamentală: „(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”

Potrivit articolului 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/1999, starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică, aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:

a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;

b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.

Citeşte şi: Stare de alertă în România, timp de 30 de zile. Parlamentul a votat

Dacă Parlamentul încuviințează această stare de urgență , cadrul legal după care vor funcționa lucrurile este dat de OUG 1/1999.

Acest ultim act normativ stabilește foarte clar faptul că „Starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Articolul 3 al OUG spune că vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social și de ordine publică, instituit în întreaga țară sau în anumite zone ori în unele unități administrativ-teritoriale, în următoarele situații:

a) existența unor amenințări la adresa siguranței naționale sau democrației constituționale, ceea ce face necesare apărarea instituțiilor statului de drept și menținerea sau restabilirea stării de legalitate;

b) iminența producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acestora.

„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență , proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției”, spune OUG menționată anterior.

Citeşte şi: STARE DE ALERTĂ. De ce trebuie purtată masca chiar şi în maşina personală. Sfaturile lui Raed Arafat

Ordonanța de urgență spune că starea de urgență se poate impune pe o perioadă de cel mult 30 de zile.

„În raport cu evoluția situațiilor de pericol se poate trece de la starea de urgență la starea de asediu și de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituționale și ale prezentei ordonanțe de urgență „, conform actului normativ.

Decretul de instituire a stării de urgență trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu se restrânge, în limitele prevederilor constituționale și ale art. 4 din prezenta ordonanță de urgență ;
e) autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și competențele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Citeşte şi: Cine NU trebuie să poarte mască de protecţie pentru că face dificilă respiraţia. Avertismentul specialiştilor

Responsabilul de gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgență , revine, în principal, Ministerului de Interne.

„Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență , precum și a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență , autoritățile civile și militare au următoarele atribuții și răspunderi:

  • a) să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
  • b) să dispună depunerea temporară a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea și ridicarea lor; la încetarea măsurii excepționale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
  • c) să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
  • d) să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
  • e) să efectueze razii;
  • f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
  • h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
  • i) să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență , cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
  • j) să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • k) să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
  • I) să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
  • m) să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • n) să emită ordonanțe militare;
  • o) să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
  • p) dreptul de a ordona unităților Ministerului de Interne competente să efectueze rețineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reținute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat”, arată Articolul 20 al OUG 1/1999

Citeşte şi Coronavirus. Bogdan Huţucă, parlamentar PNL, negativ UPDATE