Ce se ascunde în spatele faptelor lui Dumitru Buzatu și cum afectează acest lucru încrederea electoratului. Motivare Cătălin Constantin Crăciu: „Judecătorul nu trebuie să fie insensibil sau indiferent la opinia publică”

Cătălin Constantin Crăciu, cel care ocupă funcția de judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui și care s-a ocupat de judecarea propunerii arestării preventive a șefului CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a analizat și demontat în integralitate argumentele acestuia, dar și ale apărării sale, punând accent pe faptul că doar cea mai severă dintre măsurile preventive poate ajuta în mod real ancheta de proporții uriașe a DNA Iași.

Citește și: Presupusa amantă a baronului Dumitru Buzatu a leşinat din nou VIDEO

Mai exact, omul justiției explică în motivarea sa faptul argumentele aduse de Buzatu în fața instanței, aducând aminte că acesta a invocat și în  fața judecătorului existența unui așa zis împrumut de la denunțătorul expertului Judele, de 125.000 de lei.

„Dosarul de urmărire penală se află într-o stare incipientă, urmărirea penală urmând a fi completată cu acte care să lămurească situația de fapt. Urmează ca probatoriul să fie completat, astfel încât, pentru trimiterea în judecată a inculpatului, să îndeplinească un standard mult mai înalt decât cel suficient pentru dispunerea unei măsuri preventive. Cele mai multe activități desfășurate au fost executate în mod conspirat, astfel cum impunea specificul cauzei, pentru completarea urmăririi penale, audierea altor persoane fiind necesară.

Alte articole

Florentina Ioniță, șefa spitalului militar din București, a fost plasată sub control judiciar de procurorii DNA

Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de DNA. Este acuzat de procurori că și-a anunțat un prieten că va fi controlat de ANPC

Constatăm că suspiciunea rezonabilă de comiterea a faptei reținute în sarcina inculpatului nu se bazează doar pe declarația colaboratorului cu identitate protejată, în cauză fiind administrate şi alte probe, așa cum am arătat ai sus. Această aparență de comitere a faptei nu este de natură a răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul şi nu este obligatoriu să se încadreze în standardul prev. de art. 103 alin. 3 C.pr.pen., care se referă la o soluție care tranșează această vinovăție, respectiv cea de condamnare, renunțare sau amânare a aplicării pedepsei. Concluzionând, se apreciază că la acest moment procesual există probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul au săvârşit infracțiunea pentru care este cercetat, după cum rezultă din probatoriul administrat până în prezent. Prin urmare, condiţia prevăzută de art. 202 alin. 1 este îndeplinită”, scrie magistratul Constantin Cătălin Crăciun, de la Tribunalul Vaslui.

Astfel, mai notează magistratul Crăciun „pericolul social generic este determinat de legiuitor în momentul incriminării faptei, ţinându-se seama de valorile sociale cărora li se aduce atingere, gravitatea vătămării şi corespunde unui anumit grup de infracţiuni”.

„Pericolul social concret este în schimb determinat de organele judiciare cu ocazia analizei fiecărei fapte. Existenţa pericolului public rezultă din însuşi pericolul social al faptei avându-se în vedere reacţia publică şi posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare în lipsa unei reacţii ferme faţă de cei bănuiţi că sunt autori.

Judecătorul nu trebuie să fie insensibil sau indiferent la opinia publică, însă trebuie să asigure un echilibru între interesele contradictorii ale victimelor şi cele ale autorilor în scopul respectării interesului public. Dincolo de impactul public sau mediatic al cauzei, trebuie să se analizeze dacă infracţiunile pentru care este acuzat inculpatul tulbură ordinea juridică şi mediul social ocrotit prin normele dreptului penal şi dacă creează o stare de primejdie pentru raporturile sociale şi normala lor desfăşurare. De asemenea, nu se pot avea în vedere doar date legate de persoana inculpatului ci şi date referitoare la faptă, date care în speţă sunt de natură a crea un sentiment de insecuritate şi credinţa că justiţia nu acţionează îndeajuns împotriva infracţionalităţii, în lipsa unei măsuri ferme.

În cauza în care este cercetat inculpatul, s-a apreciat de către procuror că fapta comisă de acesta prezintă un pericol social deosebit care rezultă din probele puse la dispoziţia instanţei cu ocazia propunerii luării măsurii arestării preventive”, se mai arată în motivarea Tribunalului Vaslui.

„Constatăm că săvârșirea unei astfel de fapte amplifică neîncrederea oamenilor în clasa politică şi conducătorii aleși prin vot, producând un sentiment puternic de indignare şi de insecuritate, iar credința că banii statului sunt însușiți sistematic de către cei care trebuie să-i administreze este de natură să creeze dezechilibre majore între interesele celor care contribuie la bugetele statului şi interesele statului care trebuie să funcționeze cu aceste resurse.

Corupția în general, lipsește statul de resurse și împiedică accesul oamenilor la serviciile publice, împiedică dezvoltarea economică, subminează instituțiile democratice și contribuie la instabilitate politică. Discrepanța care se creează la nivelul societății, prin îmbogățirea ilicită și excesivă a persoanelor corupte și starea de sărăcie a unei însemnate părți din populație, consolidează lipsa de încredere a populației în liderii politici și instituțiile statului.

Lupta împotriva corupției este esențială pentru buna funcționare a statului şi pentru bunăstarea cetățenilor săi, astfel că organele judiciare trebuie să intervină prompt şi ferm atunci când există indicii că astfel de acte sunt comise.

Luarea măsurii preventive cele mai severe, cea a arestului preventiv, este cerută în cauză şi de ascendentul pe care inculpatul îl are asupra persoanelor care vor vi audiate în cauză pentru lămurirea situației de fapt, existând posibilitatea influențării acestora. Asigurarea bunei desfășurări a procesului penal nu poate fi lăsată hazardului, izolarea inculpatului de mediul în care şi-a desfășurat activitatea şi limitarea posibilităților acestuia de a lua legătura cu posibilii martori fiind esențială.

În același timp, lăsarea lui în libertate ar putea să aibă drept consecinţă şi încurajarea altor persoane, care au luat cunoștință de activitatea acestuia, de a proceda în mod similar la nesocotire valorilor sociale, observând că atitudinea organelor judiciare este una de toleranţă”, conchide judecătorul care a stabilit arestarea preventivă a președintelui CJ Vaslui.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Vaslui care a judecat propunerea arestării preventive a șefului CJ Vaslui Dumitru Buzatu, Cătălin Constantin Crăciun, demontează integral toate susținerile demnitarului dar și pe cele ale apărării acestuia și punctează că doar cea mai severă dintre măsurile preventive poate complini bunul mers al anchetei de mari proporții a DNA Iași.
Concret, magistratul arată în motivarea sa declarațiile susținute de Buzatu în instanță. Buzatu a invocat și în  fața judecătorului existența unui așa zis împrumut de la denunțătorul expertului Judele de 125.000 de lei.

Redăm integral declarația lui Buzatu așa cum o  consemnează magistratul Crăciun în motivarea sa.

„Fiind audiat în cauză, BUZATU Dumitru a declarat în esență că presiunile pe care le-a exercitat asupra funcționarilor responsabili de implementarea proiectelor desfășurate de către Consiliul Județean Vaslui a fost una intensă dar justificată de faptul că data implementării proiectelor era una limită și exista riscul ca Consiliul Județean Vaslui să piardă finanțarea cu obligația acestuia să asigure fondurile implementării din bugetul propriu lucru care era imposibil.

Totodată BUZATU Dumitru mai declară faptul că în urmă cu aproximativ două sau trei săptămâni s-a întâlnit cu numitul SAVIN EMIL în parcarea Consiliului Județean Vaslui căruia i-a solicitat suma de 125.000 lei ca împrumut.

Acesta a fost de acord iar în cursul zilei de 22.09.2023 s-a deplasat în localitatea Cârja din județul Vaslui unde se află un iaz de pescuit și s-a întâlnit cu niște prieteni și inclusiv cu Savin Emil.

Acesta i-a dat o geantă de culoare maro în care a crezut că se află suma de bani solicitată ca împrumut și ulterior după ce a fost oprit de poliție și procuror a constatat că în geantă se afla suma de 1.250.000 lei sumă pe care nu a solicitat-o niciodată ca împrumut”, se arată în documentul instanței intrat în posesia autorului acestui material.

Dosarul președintelui CJ Vaslui Dumitru Buzatu a fost motivat iar în prezent acesta se află la Curtea de Apel Iași unde urmează să primească termen pentru judecare contestației depuse de apărarea liderului CJ.

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui, Dumitru Buzatu, a contestat măsura arestului preventiv dispusă, sâmbătă, de Tribunalul Vaslui în dosarul în care este acuzat de procurorii anticorupţie de luare de mită. Contestaţia acestuia urmează a fi analizată, în această săptămână, de Curtea de Apel Iaşi, scrie Agerpres.

Dumitru Buzatu a fost reţinut sâmbătă dimineaţă, după ce a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie când primea 1,25 milioane de lei mită pentru a favoriza o firmă să obţină un contract. Banii au fost găsiţi de anchetatori în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta i-ar fi primit într-un restaurant.

„În perioada 8 mai – 7 septembrie, inculpatul Buzatu Dumitru (…) ar fi pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) sume de bani, reprezentând un procent de 10% din valoarea unui contract de achiziţie publică pe care acesta din urmă îl încheiase cu Consiliul Judeţean Vaslui şi care avea ca obiect reabilitarea şi modernizarea unor drumuri din judeţul Vaslui, astfel încât contractul să se deruleze în bune condiţii (plată facturilor). În context (…), la data de 22 septembrie, inculpatul Buzatu Dumitru ar fi primit suma de 1.250.000 lei, ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracţiunii flagrante”, preciza DNA.

Citește și: Afacerile și averea impresionantă a lui Emil Savin, zis Farmazon, denunțătorul lui Dumitru Buzatu. Regele asfaltului deține un palat de peste 1.500 de metri pătrați