Ce se întâmplă cu miile de IT-ști care și-au pierdut locurile de muncă. În timp ce unii își plâng de milă, alții își suflecă mânecile: ”Îmi iau o salopetă, bocanci, vestă de protecție și mă fac zugrav”

Un val de nemulțumiri și frustrare a fost exprimat de IT-ști pe rețelele de socializare, în special pe Reddit, unde programatorii își împărtășesc experiențele și îngrijorările. Mulți dintre ei spun că, deși au experiență relevantă, piața nu mai este la fel de ofertantă, iar competiția a devenit acerbă.

„Mai bine îmi iau salopetă și bocanci și mă fac zugrav”, afirmă un IT-ist, exprimând frustrările legate de procesul de căutare a unui nou loc de muncă. Acesta nu este singurul care se gândește să părăsească domeniul. Un alt programator povestește că, după ce a fost concediat, s-a apucat de cursuri pentru a deveni electrician: „Eu, de frică, m-am apucat să fac cursuri de electrician”.

Un alt exemplu vine din partea unei tinere care întreabă dacă „este greu de găsit loc de muncă în IT după concediere”. Ea relatează că soțul ei, cu șase–șapte ani de experiență, se teme că ar putea aștepta până la șase luni pentru a se reangaja, în cazul în care actuala firmă și-ar închide porțile: „Chiar asistăm la o schimbare profundă în industrie?”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Un programator cu patru ani de experiență, aflat în șomaj de peste o lună, confirmă situația: „La mine, cel mai mare „blocker” sunt framework-ul și, mai important, orașul. Dacă locuiești în București, la 4–5 ani XP, te angajezi în maximum una–două luni. (…) Dacă nu ești din București sau Cluj-Napoca și cauți doar remote, sunt șanse să stai câteva luni bune pe bară. Cinci–șase luni e normal pentru seniori”.

Alte articole

Alertă la Metrorex: subvenția de peste 63 de milioane de lei, blocată. Salariile a 5.000 de angajați, în pericol

Lidl angajează la cel mai nou magazin. Ce salarii oferă și ce beneficiu primesc angajații de ziua lor

Citește și: Peste 33.000 de locuri de muncă disponibile pentru români. Câteva sute de joburi la care se poate aplica în UE

Același programator susține că există colegi care nu acceptă sub 8.000 de euro lunar: „Unul lucrează câțiva ani, apoi stă aproape un an pe bară și caută în altă parte. Unii își permit să fie mofturoși legat de muncă, dar dacă ai zero în economii, atunci sper să nu te concedieze cineva fără să fii deja în căutare”.

Perspectivele sumbre din IT fac ca unele meserii considerate cândva mai grele să devină atractive. Un alt fost angajat din domeniu spune: „Am rămas fără job în IT – sau, mai bine zis, așteptam un motiv să ies din domeniu. (…) Nu mai văd nimic elitist sau meritocratic în IT, când un zugrav îmi dă jet la salariu. Mai face și lucrări pe lângă, totul pe cash, la negru. (…) Sincer, mai bine îmi iau o salopetă, bocanci, vestă de protecție și mă fac zugrav. După 1–2 ani în România, pot pleca afară pe 4–5.000 euro”.

Și comparațiile între căutarea unui loc de muncă și achiziția unei mașini la mâna a doua sunt relevante pentru atmosfera actuală. „Joburi bune mai sunt, industria nu-i în cap, dar pe noi acum ne derutează faptul că nu mai sunt firme disperate să te «fure» de la jobul actual, ca până acum câțiva ani. (…) Am stat un an pe bară, remaniat după 15 ani. Acum lucrez la mine în sufragerie… sau la mare, pe bani ok și, mai ales, într-o firmă foarte liniștită”, a relatat un alt IT-ist.

Realitatea este confirmată și de numărul mare de aplicanți pentru fiecare poziție liberă. „Când este publicat un job de QA pe LinkedIn, în câteva minute apar zeci de aplicări”, afirmă un alt programator. „O să-l aleagă pe cel care știe programare, are teorie solidă și experiență în spate. Chiar au de unde alege”.

Pentru unii, reorientarea profesională spre meserii fizice sau munca în străinătate devine o alternativă serioasă: „După concediere, te apuci de agricultură și aia e. Oricum e mai sănătos. Sau căpșuni în Spania, sparanghel în Germania?”, propune sarcastic un alt fost angajat din IT.

Citește și: Bancnotele cu cele mai mari valori nominale din lume. Cea mai valoroasă bancnotă nu este a unei superputeri economice