Ce trebuie să ştii despre intoleranţa la lactoză

Totuși, lipsa unui consum constant de lapte duce la producția redusă sau scăderea activității lactazei – enzima care descompune lactoza în două glucide mai mici, glucoza și galactoza, localizată pe suprafața celulelor care căptușesc intestinul subțire.

Se estimează că un procent de 70-75% din populația adultă are un nivel scăzut de lactază în organism deoarece pe măsură ce înaintează în vârstă, majoritatea persoanelor nu mai pot digera complet lactoza. Aceasta rămâne în intestin, fermentează și produce în mai puțin de 30 de minute manifestări neplăcute precum balonarea, diareea, crampele sau greața, cu alte cuvinte intoleranța la lactoză.

Citeşte şi  Remedii naturale eficiente pentru intoleranţa la lactoză

Intoleranța la lactoză nu este același lucru cu alergia la lapte

Alte articole

Radu Mazăre Jr, dezvăluiri cutremurătoare despre problemele sale medicale: „Am aflat că am chist hidatic și trebuie să îmi extirpe lobul stâng al ficatului”

De ce nu e bine să ținem deschise conservele în frigider. Obiceiul banal al românilor care îi poate îmbolnăvi

Intoleranța la lactoză presupune de fapt insuficiența digerării zahărului din lapte. O persoană cu alergie la lapte poate digera în mod normal laptele, însă sistemul său imunitar dă un răspuns alergic sau respinge una sau mai multe componente ale laptelui.

Alimente care conțin lactoză

Deși majoritatea asociază lactoza doar cu laptele și derivatele din acesta, există alimente la care nu v-ați fi așteptat să o conțină și care ar trebui evitate în cazul în care aveți simptomele specifice acestei afecțiuni. Printre acestea se numără: pâinea, cerealele, supele la plic, sosurile (ketchup, maioneză), muștarul, margarina, produsele de patiserie sau mezelurile preambalate.

Știați că în cazul derivatelor din lapte de tipul iaurt, sana, brânză tare, brânză Cheddar/Colby sau parmezanul, culturile prezente digeră lactoza sau mare parte din aceasta este scursă odată cu zerul și nu mai produce intoleranță? În schimb, sortimentele de brânză proaspătă, nematurată (mozzarella, ricotta, etc) trebuie în general evitate sau înlocuite cu soia.

Citeşte şi  Tot ce trebuie să ştii despre laptele vegetal

Cum știm dacă avem intoleranță la lactoză?

Pentru identificarea acestei afecțiuni, mai ales în cazul prezenței simptomelor specifice, există teste care măsoară absorbția de lactoză în sistemul digestiv. Unul dintre aceste teste presupune să bem dimineața, pe stomacul gol, un lichid care conține lactoză. Peste o jumătate de oră se măsoară cantitatea de glucoză din sânge, iar dacă aceasta nu crește cu mai mult de 20 de puncte, diagnosticul este confirmat.

Un alt test este cel care măsoară cantitatea de hidrogen din respirație și poate fi folosit atât în cazul adulților, cât și al copiilor, mai puțin al bebelușilor. Dacă acesta are un nivel ridicat indică digerarea defectuoasă a lactozei.

„Contrar percepției comune, intoleranța la lactoză nu este neapărat o afecțiune moștenită, ci se poate dezvolta și la maturitate, de cele mai multe ori în jurul vârstei de 20 de ani, iar depistarea acesteia este dificilă din cauză că poate fi confundantă frecvent cu alte boli precum pancreatita, tulburări de absorbție intestinală sau colite. Numai în cazul sugarilor, când întârzierea în creștere și deficitul de dezvoltare se observă ușor poate fi evidentă”, explică dr. Tania Bejan, medic specialist Ropharma.

Află cum depistezi și cum tratezi intoleranța la gluten AICI