Centura Verde a Bucureştiului a intrat în atenţia publică în 2017, în mandatul Gabrielei Firea, după ce consilierii generali au aprobat hotărârea prin care acest proiect a fost descris drept obiectiv strategic. În campania electorală din 2020, Nicuşor Dan spunea, din calitatea de candidat, că va lua măsuri pentru extinderea spaţiilor verzi din jurul Capitalei, însă la aproape doi ani de la alegerea sa, reprezentanţii Primăriei Capitalei caută scuze birocratice pentru a explica de ce proiectul centurii verzi a rămas doar o promisiune.

„Pentru inițierea acestui proiect complex, este necesară elaborarea unor studii de specialitate pentru identificarea terenurilor pretabile la împădurire şi stabilirea statutului juridic al acestora, a condiţiilor pedologice şi hidrogeologice, a speciilor adecvate de arbori și alte condiții necesare realizării obiectivului de investiții”, este răspunsul oferit de Primăria Municipiului Bucureşti, la solicitarea RomâniaTv.net.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Un nou caz şocant în România: copil vândut pe 8.000 de lei ...

Produsele care aduc profituri uriașe afaceriștilor români ...

Reprezentanţii Municipalităţii au subliniat că, în vederea realizării studiilor, trebuie să ţină cont de prevederile Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție. Din acest motiv, în noiembrie 2017, consilierii generali au aprobat încheierea unui protocol între Primăria Capitalei şi cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură „Marian Drăcea” în vederea demarării obiectivului Centura Verde.

Citeşte şi: Nicuşor Dan speră ca în acest an pierderile din reţeaua de termoficare să fie reduse de la 38%, la 36%

Pe ce instituţii dă vina Nicuşor Dan pentru că nu a fost realizată Centura Verde a Bucureştiului până acum

În răspunsul oferit la solicitarea RomâniaTv.net, instituţia condusă de Nicuşor Dan a dat de înţeles că realizarea Centurii Verzi implică şi Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), dar şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură care până în prezent nu a realizat studiul privind suprafaţa ce trebuie împădurită în jurul Capitalei.

„În urma analizei economice, s-a identificat necesitatea corelării proiectului Centura Verde cu obiectivul de investiţii Autostrada de centură București – Centura Sud, inițiat de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR), ținând cont de faptul că pentru zonele tampon adiacente culoarelor de expropriere vor exista interdicții de construire, iar achiziționarea acestor terenuri poate fi realizată cu costuri mai mici decât prețul pieței.

Protocolul între PMB și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură ”Marian Drăcea” nu a fost încheiat întrucât, pentru stabilirea terenurilor pretabile la împădurire, erau necesare informații de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) privind localizarea, suprafața și particularitățile terenurilor situate pe coridorul de expropriere, date necesare pentru identificarea zonelor tampon adiacente acestor terenuri.

Având în vedere art. 2, alin. (1), litera a) din Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție, cu modificările și completările ulterioare, care prevede transmiterea din proprietatea publică a statului și în administrarea RNP ROMSILVA a perdelelor forestiere de protecție ( ale căilor de comunicație și de transport, ale terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat), realizate pe terenuri deținute de unități administrativ teritoriale sau de alte instituții, s-au căutat modalități de dezvoltare a suprafețelor de spațiu verde prin identificarea unor zone pretabile la împădurire având ca scop îmbunătățirea factorilor de mediu, a esteticii peisajului precum şi diversificarea posibilităţilor de turism şi agrement în zona metropolitană a Bucureştiului”, mai spun reprenzentanţii PMB.

Doar o consultare de piaţă pentru Centura Verde a Bucureştiului

„În vederea stabilirii valorii estimate a contractului de servicii de elaborare studiu de specialitate pentru furnizarea datelor preliminare necesare realizării obiectivului ”Centura Verde a Municipiului București”, a fost realizată o consultare de piață.

Aceasta s-a făcut prin transmiterea de cereri de oferte către unități specializate, autorizate de către autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniul silvic, conform regulamentului privind atestarea persoanelor fizice și juridice care realizează lucrări de regenerare și întreținere a semințișurilor și plantațiilor, lucrări de îngrijire a arboretelor, precum și atestarea persoanelor fizice și juridice care efectuează proiectarea și /sau execută lucrări de îmbunătățiri funciare în domeniu aprobat prin OM nr. 1763/2015.

Ofertele financiare primite au variat între 850 lei/ha și 1000 lei/ha, fără TVA, fiind condiționate de suprafața de teren inclusă în studiul de specialitate”, a mai precizat Primăria Capitalei, condusă de Nicuşor Dan.

Întrebat ce se întâmplă cu centura Bucureştiului, edilul Capitalei a pasat din noua responsabilitatea spre alte autorităţi.

„Ține mai degrabă de jud. Ilfov decât de București”, a spus Nicuşor Dan într-un interviu acordat postului Digi24, la începutul lunii iunie.

Cu toate acestea, primarul general a anunţat că vrea să înverzească Bucureştiul cu banii din PNRR, promiţând din nou  pe centură va apărea o perdea forestieră. În jurul centurii Bucureştiului (A0), proiect încă nefinalizat, ar trebui să răsară o perdea forestieră, iar salba de lacuri din nordul capitalei ar trebui amenajată şi ea.

„În cazul în care nu se vor obţine fonduri prin PNRR pentru realizarea proiectelor propuse, Primăria Municipiului Bucureşti şi primăriile de sector vor utiliza resursele bugetare locale şi vor căuta soluţii pentru realizarea etapizată a proiectelor prioritare.“ Reprezentanţii PMB mai spun că acţiunile propuse a fi finanţate prin PNRR sunt complementare cu tipurile de investiţii ce pot fi propuse pentru finanţare prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD), Programul LIFE 2021-2027, domeniul Mediu, subprogramul „Natură şi biodiversitate“ şi Programul Operaţional Regional Bucureşti-Ilfov (POR-BI) 2021-2027.

Primăria Capitalei prezintă birocraţia din spatele proiectului Centura Verde a Bucureştiului

Mai mult, expozeul Primăriei Capitalei conţine inclusiv o descriere a paşilor birocratici care trebuie făcuţi, în aşa fel încât Capitala să beneficieze de o centură verde.

Pentru implementarea acestui proiect este necesară parcurgerea următoarelor etape:

– identificarea terenurilor necesare realizării proiectului;

– stabilirea speciilor de arbori/arbuşti rezistente la condiţiile specifice de mediu şi microclimat;

– evaluarea posibilităţilor de amenajare a unor poli de interes turistic şi de agreement;

– stabilirea statutului juridic al terenurilor identificate;

– corelarea cu reglementările urbanistice aplicabile zonei conform documentaţiilor de urbanism aprobate – plan urbanistic general/plan urbanistic zonal;

– studiu de soluție;

– identificarea oportunităților și mecanismelor financiare pentru realizarea obiectivului centura verde și a structurilor de cooperare cu entități publice.

– încheierea unor acorduri/protocoale cu autoritățile din județul Ilfov pentru a introduce programe de împădurire a unor suprafețe de la limita /vecinătatea orașului.

– proiect tehnic;

– elaborare caiet sarcini pentru licitarea lucrărilor/serviciilor;

– obținere acorduri, avize, autorizații, conform legislației aplicabile;

– derularea procedurii de achiziție;

– execuție lucrări/servicii;

– recepție lucrări/servicii.

„Totodată, este necesară stabilirea valorilor complexe ale plantațiilor, nu doar valoarea economică, ci și beneficiile aduse pentru societate, precum valoarea socială, cea ecologică, și estetică a peisajului”, au concluzionat reprezentanţii instituţiei conduse de Nicuşor Dan.

Cu excepţia estimării privind cât costă plantarea de copaci pe un hectar, Primăria Capitalei nu cunoaşte nici până în acest moment cât costă realizarea proiectului Centura Verde a Bucureştiului.

Centura Verde a Bucureştiului, printre priorităţile din campania lui Nicuşor Dan la alegerile locale 2020

În programul „Noul Bucureşti”, Nicuşor Dan susţinea în 2020 că acest proiect a fost „ignorat” de administraţia Firea, deşi a fost aprobat în Consiliul General încă din 2017.

În august 2017, consilierii generali ai Capitalei au fost de acord cu demararea procedurilor pentru realizarea unei centuri verzi a municipiului Bucureşti. Astfel, în baza unui proiect de hotărâre adoptat în şedinţa CGMB, în unanimitate, a fost aprobată realizarea unei documentaţii tehnice în vederea evidenţierii datelor preliminare necesare implementării obiectivului, prin Direcţia de Mediu. La acel moment, autorităţile spuneau că suma aferentă realizării documentaţiei tehnice va fi suportată din bugetul local al Municipiului Bucureşti pe anul 2017.

În urmă cu aproape cinci ani, primarul general Gabriela Firea anunţa că a discutat cu autorităţile locale din Ilfov, care vor susţine acest proiect.

„Nu vom mai avea de această dată niciun obstacol, nicio amânare a proiectului. De asemenea, am discutat, şi formal, şi informal, cu reprezentanţii Ministerului Apelor, Pădurilor, care de asemenea ne acordă tot sprijinul şi în perioada următoare vom semna şi un parteneriat prin care să punem bazele acestui tip de colaborare funcţională, nu doar scriptic, ci şi în realitate”, a spus ea.

În expunerea de motive se arată că realizarea centurii verzi ar avea rol în combaterea efectelor schimbărilor climatice, reducerea poluării aerului şi mărirea suprafeţelor de spaţiu verde. De asemenea, va reprezenta o oportunitate de stimulare a dezvoltării ariei metropolitane a Capitalei prin amenajarea unor poli de interes turistic şi de agrement.

„Extinderea suprafeţelor împădurite în zonele din jurul Capitalei pentru îmbunătăţirea climatului urban a fost prevăzută ca măsură în documentele strategice de urbanism atât pentru Municipiul Bucureşti (Planul Urbanistic General), cât şi pentru zona metropolitană cuprinsă în Centura Verde Galbenă a Capitalei, prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – zona aglomeraţiei urbane şi zona metropolitană a municipiului Bucureşti. Datorită deficitului de păduri-parc în jurul Capitalei, trebuie acordată o atenţie deosebită creşterii suprafeţelor împădurite în vederea restabilirii normei de 30 ha de păduri-parc/1.000 locuitori”, se arată în documentul respectiv.

În acest moment, Bucureştiul este capitala europeană cu cea mai mică suprafaţă verde pe cap de locuitor, cu 7,1 metri pătraţi, potrivit statisticilor europene, sub limita minimă setată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de 9 metri pătraţi, departe de media europeană de 18 metri pătraţi şi chiar sub prevederile naţionale de mediu care cer un spaţiu verde de minimum 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Sofia sau Budapesta au de două ori mai mult verde, iar locuitorii din Stockholm au de 6 ori mai multe spaţii verzi decât cei din Bucureşti.

Citeşte şi: Rică Răducanu, umilit de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan. „Am fost dat afară! Cel mai probabil cineva a avut nevoie să-și angajeze o rudă!”