Şeful delegaţiei României, alături de miniştrii cu o poziţie similară din Polonia, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia şi Bulgaria, a intervenit pe această temă, cerând ca poziţia Uniunii Europene să păstreze în discuţie toate opţiunile privind reportarea surplusului de AAU.

« Credem că discuţia începută la Durban, referitoare la modul de integrare a opţiunilor privind reportarea cu cele care se referă la vânzarea şi utilizarea surplusului, trebuie continuate pentru agrearea unei poziţii comune în perspectiva Conferinţei de la Doha », a subliniat ministrul Borbély.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Textul de concluzii adoptat se înscrie în linia susţinută de România, păstrând doar o referinţă generală privind reportarea surplusului de AAU şi utilizarea surplusului reportat.

Spre adoptare a fost vizată şi Foaia de parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în 2050. Foaia de parcurs 2050 este documentul programatic prin care Uniunea Europeană propune jaloanele intermediare pentru o acţiune conjugată, care să o păstreze competitivă la nivel global, în condiţiile trecerii de la economia bazată pe resurse convenţionale de energie la cea având ca bază  energia din surse regenerabile şi eficienţa energetică.

Adoptarea concluziilor a suscitat discuţii intense între miniştrii mediului, in ceea ce priveste reperele de  reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi consecinţele de mediu şi economice ale acestei reduceri. Ministrul László Borbély a intervenit în cadrul discuţiilor, apreciind că dezbaterea este necesară, dar si  complexă, în condiţiile asumării unor angajamente ambiţioase la nivel intern UE. Ministrul László Borbély a cerut ca „paşii indicativi pe care îi stabilim să ia în considerare circumstanţele naţionale ale Statelor Membre si competitivitatea industriei europene. Pe fondul crizei economice, suntem acum în situaţia de a propune modalitatea în care se va dezvolta economia pe o perioadă de 40 de ani.”

România a susţinut activ şi a negociat în timpul reuniunii o soluţie de compromis care să păstreze ridicat nivelul de ambiţie şi integritatea de mediu, prin obiective de reducere a emisiilor care să crească succesiv de la ţinta de 20% în anul 2020 (faţă de 1990), ţintă deja  asumată UE şi de statele membre prin Pachetul Energie-Schimbări Climatice, la repere de reducere de 40% pentru anul 2030, de 60% pentru anul 2040 şi de 80% pentru anul 2050.  România a propus ca aceste repere de reducere să fie doar indicative şi nu ţinte obligatorii în acest moment. Propunerea a fost inclusă în proiectul Concluziilor Consiliului.

După negocieri prelungite, purtate atât în plen, cât şi în formate restrânse, majoritatea statelor membre au fost de acord cu textul de compromis propus de Preşedinţia daneză, cu excepţia Poloniei.

În aceste condiţii, textul de concluzii privind Foaia de parcurs 2050 pentru o economie cu emisii reduse nu a întrunit consensul tuturor miniştrilor şi a fost adoptat drept Concluzii ale Preşedinţiei daneze.