Potrivit ziaruldecraiova.ro, profesorul Iwasaki susţine că, aşa după cum ştiu cei mai mulţi dintre noi, iarna oferă cadrul ideal pentru transmiterea virusurilor în aer. Ea spune că acest lucru se datorează parțial faptului că avem o umiditate redusă în interior în timpul iernii, aceasta fiind condiția ideală pentru ca virusul să supraviețuiască în aer: „Un alt motiv este faptul că sistemul nostru de apărare împotriva virusurilor respiratorii scade în mediile cu umiditate redusă […] Atunci când tușim sau strănutăm, expectorăm particule de virus prin aceste picături. Atunci când picăturile ajung în aer, iar acesta e foarte uscat, picăturile pierd din cantitatea de apă. Picăturile uscate plutesc și tind să persiste în aer mai multe ore. Dacă umiditatea ar fi ridicată, acest picături ar acumula vapori de apă din aer, și-ar mări volumul și ar cădea pe sol în loc să infecteze pe cineva. Umiditatea scăzută permite ca aceste particule devenite aerosoli să rămână în aer o perioadă mult mai lungă de timp deoarece nu rețin foarte bine apa„, explică profesorul modul în care umiditatea scăzută favorizează răspândirea virusului.

COVID-19 se poate transmite prin încălţăminte. Ce soluţii avem să nu ducem virusul în casă

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

Un alt factor care poate afecta capacitatea unei persoane de a se apăra de o infecție respiratorie este lipsa luminii solare, ştiut fiind că expunerea la soare favorizează metabolizarea vitaminei D: „Iarna oamenii au tendința să stea mai mult în interior și nu beneficiază de suficientă vitamina D. Vitamina D are un rol binecunoscut de întărire a sistemului imunitar„, spune profesorul Iwasaki. 

Previziune sumbră: COVID-19 nu va dispărea la vară

Încă de la debutul pademiei, s-a vehiculat ipoteza conform căreia virusul nu rezistă la temperaturi înalte. Astfel, lumea aştepta ca noul coronavirus să dispară odată cu venirea venirii. Profesorul Iwasaki spune, însă, că acest lucru nu se va întâmpla: „Vara nu va vindeca virusul. Transmiterea aerosolilor se va reduce, cel mai probabil, vara, dar transmiterea directă – ca și transmiterea prin intermediul celulelor pielii sau a hainelor – tot va avea loc„, spune aceasta.

Diferenţa dintre coronavirus şi alte tipuri de virusuri

Profesorul enumeră câteva dintre caracteristicile noului coronavirus, care-l diferenţiază de celelalte virusuri: „În mod cert acest virus este mai virulent și mai letal. O altă diferență este, se pare, că nu avem un răspuns imunitar anterior la această versiune de coronavirus, deci nimeni nu are anticorpi, în vreme ce la o banală răceală mai mulți dintre noi am fost expuși de mai multe ori, avem anticorpi. Acest virus are, de asemenea, și o perioadă de incubație foarte lungă. Puteți fi contagioși și să nu știți asta, deoarece nu prezentați niciun fel de simptome. Acest lucru face ca acest virus să fie extrem de contagios cu o capacitate de răspândire largă la oameni„, afirmă profesorul.

Cercetătorii israelieni au găsit o metodă pentru a depista de la distantă coronavirusul

Specialistul lasă să se înţeleagă un lucru îngrijorător. Nici până în acest moment, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să descopere ce-şi doresc de la vaccinul împotriva acestui virus: „Cel mai important lucru ar fi să încercăm să înțelegem ce tip de răspuns imunitar este cel care ne protejează. Încă nu știm măcar ce am dori de la un eventual vaccin. Nu știm ce tipuri de reacții ale anticorpilor oferă protecție și care ar declanșa o boală și mai severă. Același lucru este valabil și pentru reacțiile celulelor T și așa mai departe. Aceste cunoștințe sunt necesare pentru strategiile de tratament și vaccin„, spune Iwasaki. 

Ipoteză şocantă: virusul ar putea fi mortal pentru că sistemul imunitar se atacă pe el însuşi

Profesorul Iwasaki recunoaşte că nu are un răspuns la întrebarea de ce acest virus cauzează decesul. Ea spune că, în cazul persoanelor care dezvoltă o formă severă a infecţiei, apare o aşa-numită o furtună de citokine, practic „un răspuns imunitar exacerbat care în sine este toxic pentru o persoană„. Specialistul ia în calcul faptul că este posibil ca nu virusul să fie cel care provoacă boala: „Este posibil ca virusul în sine să nu provoace boala. Cu toții încercăm să identificăm de ce are loc această furtună. Este posibil ca sistemul imunitar să se atace chiar pe el. De exemplu, ar putea exista anticorpi care să se dezvolte într-o persoană și care în loc să blocheze replicarea virusului să accelereze activarea răspunsului imunitar„, explică specialistul.

Medicii spanioli avertizează: În formele severe de Covid-19, nu ucide coronavirusul, ci răspunsul sistemului imunitar

Cum se explică virulenţa COVID-19 

Cercetătoarea Akiko Iwasaki este de părere că virusurile pandemice care apar pentru prima dată cu transmitere de la om la om tind să fie destul de virulente: „Ceea ce se întâmplă este că virusul va fi selectat în final pentru capacitatea sa de a se replica și de a se transmite. Aceste caracteristici ar putea fi în conflict cu virulența deoarece dacă un virus ne îmbolnăvește, atunci nu vom ieși din casă, nu vom infecta alte persoane, așadar succesul virusului este oprit chiar aici. În ceea ce privește virusurile care circulă de mai mulți ani, de obicei nu ne îmbolnăvim atât de rău încât să ne izolăm în case. Acest lucru face ca aceste virusuri să aibă mai mult succes decât dacă un virus ne-ar ucide imediat. […] De obicei, un virus care circulă printre oameni tinde să aibă o virulență redusă, astfel încât oamenii să mai iasă și să infecteze și alte persoane. Nu sunt sigura că acest lucru este valabil și pentru acest virus„, lămureşte specialistul. 

Cercetătoarea atrage atenţia asupra unui aspect interesant, acela al aşa-numitului conflict viral. Ea spune că acest conflict a fost studiat pe rinovirus şi pe virusul gripal. Rinovirusul apare, de obicei, toamna. Când acesta începe să scadă, se observă o creştere a incidenţei virusului gripal: „Se crede că unul din motivele acestui conflict viral provine din faptul că răspunsurile imunitare, atunci când sunt generate împotriva unui singur virus, vor proteja încrucișat și față de alte virusuri. Răspunsul imunitar timpuriu care a avut loc în timpul infecției va produce acest semnal de alarmă împotriva tuturor virusurilor„, explică profesorul.

Cu alte cuvinte, dacă o persoană este, în prezent, infectată cu rinovirus, este posibil să nu fie atât de predispusă la COVID-19, comparativ cu o persoană care nu este infectată cu niciun virus gripal.

Imunizarea colectivă nu este o soluţie

Cercetătoarea Akiko Iwasaki nu este o adeptă a imunizării colective, adică a infectării cu bună-ştiinţă a populaţiei. Din punctul ei de vedere, acesta este un mod radical de protecție împotriva acestui virus. Şi asta întrucât ar trebui să fim afectați permanent de răceală ca să funcționeze. 

Nou-născuţii şi copiii, mai puţin afectaţi de coronavirus

Iwasaki spune că, din punctul ei de vedere, infecţia cu coronavirus este mai puţin răspândită printre copii, inclusiv nou-născuţi, deoarece răspunsul lor imunitar este de așa natură că nu ajunge la faza acelei furtuni de citokine, care determină o suprastimulare imunitară toxică. Totuşi, profesorul este rezervat asupra acestei explicaţii, dând-o doar ca posibilă: „Aceasta este o temă esențială pe care trebuie să o studiem. Nu știm răspunsul la această întrebare acum„, precizează omul de ştiinţă.

Despre purtătorii de virus care, însă, nu  prezintă simptome, profesorul Iwasaki spune că, „în mod foarte interesant, sunt complet rezistente la boala COVID-19, dar sunt fabrici de virus. Purtătorii de virusuri asimptomatici sunt fenomen bine-cunoscut în orice caz de boală infecțioasă. Biologia unei astfel de persoane este neclară. Este foarte posibil ca ele să nu genereze răspunsurile inflamatoare responsabile de îmbolnăvire, cum ar fi furtuna de citokine. Aceasta nu este o situație bună pentru populație pentru că aceste persoane sunt responsabile pentru epidemii„, spune omul de ştiinţă.

În concluzie, profesorul Akiko Iwasaki spune că este necesar ca acest coronavirus să fie luat foarte în serios, mai ales că nu ne aflăm nici măcar în zona de vârf a epidemiei, ci doar ne pregătim să ajungem acolo: „Într-o săptămână sau cam așa vom vedea vârful ratei de deces. Nici măcar nu ne apropiem de final„, concluzionează cercetătoarea.