Cum ne ”vindecăm” după ”episodul Călin Georgescu”. Analiza sociologului Gelu Duminică. ”Democrația nu înseamnă doar participare la vot”

Alegerile prezidențiale de anul trecut, anulate în cele din urmă de Curtea Constituțională, au căscat o prăpastie uriașă în societatea românească. S-au format două tabere principale, fenomen care, pentru sociologul Gelu Duminică, nu a fost o premieră.

Sociologul spune că societatea românească a fost întotdeauna divizată, ”cel puțin din ’90 încoace”, însă pretextul divizării a fost, mai mereu, altul. Acum, a fost vorba despre ”liderul politic pe care îl susținem”.

Gelu Duminică: Noi n-am înțeles că asta e esența democrației

”Procesul electoral 2024-2025 a creat agitație și învrăjbire în societate. O departajare clară între votanți, opinii împărțite care au dus, însă, la violențe de stradă, nu la discuții constructive.  Cu fiecare subiect sensibil sau controversat disputat în spațiul public, s-a dovedit că nu am învățat să creăm o punte de dialog, pentru că România nu a investit în oameni, statul nu a creat cetățeni destul de activi. Totuși, cu ce am rămas este imaginea clară a României în diversitate, așa cum e ea în anul 2025.

Niciodată n-a fost vorba de respect, din păcate, pentru că noi n-am avut cultura dialogului. Adică, știți cum parafraza Rațiu în ’90, ‘o să mă bat până la ultima picătură de sânge să ai dreptul să nu fii de acord cu mine’, însă noi n-am înțeles că asta e esența democrației, noi întotdeauna am încercat să ne impunem, pentru că așa am fost învățați. Din familie nu avem cultura dialogului, așa am fost crescuți”, spune Gelu Duminică, citat de digi24.

Alte articole

Sociologul Gelu Duminică: „Nu există mai multe Românii, ci doar o ţară în care fiecare om trebuie să simtă că România este acasă”

Sociologul Gelu Duminică, despre rezultatul alegerilor: „Se putea mult mai rău! Nu e un vot pentru PSD, PNL sau USR, ci un vot pentru Europa şi un nu extremismului”

Care au fost însă cauzele acestei nedorite stări de fapt? Sociologul invocă, în primul rând, lipsa gândirii critice, care face ca promisiunile unor personaje să nu fie puse sub semnul întrebării.

Citește și Victor Ciutacu: Pe suveranistul Călin Georgescu l-au căutat şi la calul de împrumut. În cazul lui Nicuşor Dan e o tăcere jenantă

Cum ar putea fi cultivată gândirea critică, adică instrumentul optim prin care cetățeanul poate filtra ce îi spune cineva care se dorește lider? Gelu Duminică spune că totul pleacă de la educație și de la participarea civică. Doar așa, susține el, cetățenii pot ajunge să fie reprezentați de oameni mai buni.

”Istoric, am fost divizați. Am avut motive de dihonie, mai corecte sau mai incorecte, fabricate sau mai puțin fabricate. ‘Divide et impera’. Din păcate, funcționează foarte bine cu o populație care nu are gândire critică, iar noi nu am avut gândire critică. (…) Să ne uităm la mecanismul de învățare, reproduci ceea ce ai auzit de la lider.

În liceu, dacă aveai o altă opinie decât a profesorului, de foarte multe ori, erai considerat răuvoitor. De acolo pleacă, pentru că noi nu le-am dat copiilor eseu academic, prin care să-i provocăm să gândească, să vină cu opiniile lor, argumentate, să analizeze. Noi le-am dat comentarii pe care să le învețe pe de rost. Și atunci ce o să facă adultul ăla? O să aibă gândire critică? Nu o să aibă. El o să îngurgiteze. În cel mai fericit caz, o să fie un tonomat.

Gândirea critică este o abilitate care se dezvoltă și pe care o însămânțezi încă din fragedă pruncie. (…) Am avut atât de multe (n.r – subiecte de dispută) între tradiționaliști și netradiționaliști, între maghiari și români, între cei care vând țara, am avut atâtea motive să ne învrăjbim. Da, acum au fost, poate, mai multe ca niciodată, pentru că au fost cumulate foarte multe tensiuni care au fost catalizate. Am avut tensiunile din perioada de pandemiei, am avut tensiunile din post-pandemie, am avut fricile generate de război. Am avut și oameni care au băgat bățul prin gard la nivel global, exemplu, Trump vs Putin”, explică sociologul.

La fel de important, spune Gelu Duminică, este ca decidenții politici ”să își înțeleagă rolul de a-i asculta pe oameni, de a-i face să se simtă auziți, astfel încât nemulțumirile lor să nu mai dea pe afară”.

”Politicienii trebuie să fie reprezentanți. Reprezentant înseamnă că tu primești un mandat pe o perioadă de timp ca să stai de vorbă cu oamenii și nevoile lor să fie adresate. Cu oamenii, cu toți oamenii, cât mai mulți oameni. Reprezentant nu înseamnă șef, eu decid, voi executați. Din păcate, noi am avut numai șefi în ultimii 30 și ceva de ani, cu mici excepții.

Noi, în primul rând, trebuie să ne uităm aici, că n-am avut reprezentanți și că nu avem reprezentanți cu adevărat care să înțeleagă că rolul lor e să servească, nu să fie șefi, nu să fie serviți. Pe altă parte, cetățeanul trebuie să înțeleagă că el trebuie să fie foarte activ și după ce l-a votat pe respectivul și să participe la tot ceea ce înseamnă democrația zilnică”, explică Gelu Duminică.

Sociologul mai subliniază că ”democrația nu înseamnă doar participare la vot”, ci și participare activă a cetățenilor la procesul prin care să fie  scoși ”la suprafață” oameni mai buni, oameni care să merite să-i reprezinte pe ceilalți.

”Democrația nu înseamnă doar participare la vot. Noi am avut, din păcate, cu mici excepții, în ultimii 35 de ani, un vot ‘îl votez pe unul ca să nu iasă celălalt’. Însă ce am făcut noi ca să scoatem la suprafață oameni mai buni? , își încheie analiza Gelu Duminică.

Citește și S-a decis, întrunire de urgenţă Bolojan-Ciolacu! România NU va trimite trupe în Ucraina