De unde vine numele Parcului Herăstrău. Locul de legendă creat odată cu era electricității

De unde vine numele Parcului Herăstrău. Legenda spațiului verde din București a luat naștere în 1686. Inițiatorul proiectului a adus electricitatea în Capitală.

24 iun. 2021, 19:23

De unde vine numele Parcului Herăstrău

. Legenda unuia dintre cele mai populare spații de relaxare pentru bucureșteni a luat naștere acum peste trei secole, în 1686, pe vremea domnitorului Ștefan Cantacuzino.

Potrivit istoricilor, originea numelui Parcului Herăstrău vine de la un gater, un fierăstrău mecanic amplasat în 1868 lângă lacul cumpărat de Șerban-Vodă Cantacuzino și pus în mișcare de apele râului Colentina.

Acest fierăstrău mecanic se dovedise extrem de util în prelucrarea lemnului pentru construcțiile din Capitală și devenise atât de popular în secolul al șaptesprezecelea, încât actuala Cale a Dorobanților fusese denumită Calea Fierăstrăului.

”Conform informațiilor istorice, acest fierăstrău era amplasat undeva către Ploiești, deci este foarte probabil să fi fost vorba despre zona DN1 de astăzi, în dreptul podului Herăstrău. De asemenea, trebuie spus că acest obiectiv economic a fost celebru în București, din moment ce actuala Cale a Dorobanților s-a numit, până în 1877, Ulița Fierăstrăului. Abia după întoarcerea victorioasă a armatei române din războiul de independență, numele a fost schimbat în Calea Dorobanților, ca recunoaștere a vitejiei ostașilor români”, povestește istoricul Dan Falcan.

Arhitectul care a proiectat salbia de lacuri a Capitalei și a adus electricitatea în casele bucureștenilor

Lacul Herăstrău este un lac antropic și a fost amenajat la începutul secolului XX, între anii 1930-1935 prin asanarea unei zone mlăștinoase aflate la marginea orașului. Arhitectul din spatele acestui proiect extrem de ambițios pentru vremea respectivă a fost nimeni altul decât inginerul și academicianul Nicolae Caranfil, cel care a adus electricitatea în București, a organizat rețelele de gaze de pe cuprinsul Capitalei și a transformat lacurile Băneasa, Herăstrău, Tei și Floreasca într-o salbă de lacuri.

Nicolae Caranfil

Ca mărturie a lucrărilor urbanistice inovatoare proiectate de Nicolae Caranfil, în timpul Regelui Carol al II-lea al României, a fost inaugurată o placă comemorativă chiar la intrarea în Muzeul Satului din București, pe care stă scris: „Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Al. Donescu, în anii 1932-1937 s’a făcut asanarea mlaștinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum și derivarea de ape din râul Ialomița la Bilciurești, ca să însănătoșească Capitala Țării și să o înfrumosețeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale București, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil.”, conform Wikipedia.

De unde vine numele Parcului Herăstrău. Este o zonă verde situată în zona de nord a Capitalei și reprezintă o un loc în care bucureștenii evadează pentru a se relaxa departe de zgomotul aglomerației și de poluarea specifică metropolei și se întinde pe o suprafață de 187 de hectare.

Lacul Herăstrău este situat în nordul orașului București și a fost amenajat pe râul Colentina, în zona unde acesta traversează intravilanul orașului, între Lacul Băneasa în amonte și Lacul Floreasca în aval. Lacul are o suprafață de 74 hectare și în ziua de azi este folosit pentru sport și pentru agrement. Malurile lacului sunt îndiguite pentru prevenirea inundațiilor, iar aleea ce înconjoara lacul are o lungime de 5,92 km.

Lungimea malurilor lacului Herăstrău este de 7.400 m, iar a insulelor de pe lac de 1.600 m, iar volumul de apă este de aproximativ 1,5 milioane metri cubi.  Lacul are un volum de 2.300.000 m³ de apă, un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,8 km, lățimea între 50 – 1000 m și o adâncime de la unu la cinci metri.
În perioada comunistă, pe malul lacul lacului funcționau 32 de baze sportive ale cluburilor, asociațiilor și școlilor sportive bucureștene, iar după 1989, majoritatea bazelor nautice ale cluburilor sportive existente pe suprafața terenului au fost rase de la sol și înlocuite cu restaurante și vile de lux.

În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău. Teatrul de Vară din Herăstrău situat lângă Muzeul Satului a fost construit în 1956.

De unde vine numele Parcului Herăstrău. Statuia lui Stalin și situl arheologic din paleolitic

În 1951, parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.

De-a lungul istoriei sale, Parcul Herăstru s-a numit Parcul Naţional, Luna Bucureștilor, Parcul Carol al II-lea. Una dintre cele  mai controversate denumiri a Parcului Herăstrău  fost aceea de Parcul I. V. Stalin, la vremea aceea la intrarea în parc se afla chiar şi o statuie a lui Stalin, care a fost ridicată în 1951 şi demolată în 1962. În locul statuii tiranului sovietic a fost construită una ce îl reprezintă pe generalul francez Charlles De Gaulle. Stauia a fost inaugurată cu ocazia Sommet-ului Francofoniei de la București și se află chiar la intrarea în parc dinspre Piața Charlles De Gaulle.

De unde vine numele Parcului Herăstrău. Construcția parcului, cu detaliile decorative care există și în prezent, a fost finalizată abia în 1951. ​​​​​​​Arhitecţii Ernest Pinard şi Friedrich Rebhun au conceput amenajarea parcului, iar aleile au fost create de arhitectul Octav Doicescu.

Malurile lacului Herăstrău sunt îndiguite pentru a preveni inundațiile, iar ecluza, care face legătura cu lacul Floreasca construită în perioada 1933-1936 a fost redeschisă în anul 2006. Aceasta permite călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca, dar are și rol de golire a lacului Herăstrău, atunci când crește nivelul apei din cauza ploilor.

În primul vaporaș care a trecut prin ecluză s-a aflat și regele Carol al II-lea al României. Parcul Herastrau a fost declarat monument istoric în clasa de importanță A și i-a fost atribuit codul LMI B-II-a-A-18802.

În parc crește un unicat dendrologic, o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plângătoare și frunze pătate cu alb. Deoarece era necunoscut în literatura de specialitate și a fost descris pentru prima dată de specialiști din România, în anul 1960, a primit numele de Sophora japonica Bucuresti, notează Wikipedia.

Deoarece pe malul de Nord Est al lacului Herăstraău, pe teritoriul parcului Herăstrău, a fost descoperită o așezare paleolitica de locuire civilă, parcul a fost înscris și în Repertoriul Arheologic Național cu cod RAN 179132.17.Parcul Regele Mihai I al României a fost declarat monument istoric în clasa de importanță A și i-a fost atribuit codul LMI B-II-a-A-18802.


loading...