DOCUMENT. FMI cere României măsuri extrem de dure: Cota progresivă, TVA majorat, creşteri de impozite pe toate palierele

Ministerul Finanțelor din România a cerut Fondului Monetar Internațional (FMI) un document de consiliere, iar experții internaționali recomandă măsuri extrem de dure pentru țara noastră. FMI cere României crească cota de TVA la 19% pentru toate produsele, cu excepția coșului de bază, creșterea accizelor,  a impozitului pe dividende și să introducă două cote de impozit pe venit, de 15% și 25% pentru cei cu venituri mari, adică cota progresivă.

CONSULTAȚI AICI TOATE MĂSURILE PROPUSE DE FMI

Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8 % din PIB în 2024 la 7 % în 2025 și la 3 % (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – dată fiind ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă

Asistența tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor, în timp ce îmbunătățește stimulentele de muncă, rămâne atractiv pentru investițiile de capital și închide lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă.

Alte articole

Se schimbă banii, trecerea la euro, supravegheată atent de FMI

Mugur Isărescu susține că România nu are nevoie să încheie un acord cu FMI: „Noi nu ne confruntăm cu o criză valutară, deci FMI nu are ce să facă în România”

Tăieri masive ale veniturilor bugetarilor. Noul guvern vrea să economisească aproape 10 miliarde de euro doar din tăierile de sporuri aberante

Recomandările principale transferă sarcina fiscală de la impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale) la impozitele pe consum și, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările detaliate ale, dacă sunt puse în aplicare pe deplin, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.

Măsurile propuse de experții FMI

A. Impozitarea muncii
Trecerea de la cota unică de impozitare PIT de 10 % asupra veniturilor din muncă la un sistem cu două cote marginale de impozitare, 15 și 25 %.. Pentru a reduce impozitul pe muncă asupra majorității contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată.

Fiscal

Dacă spațiul permite acest lucru, ar trebui să se abordeze problema sarcinii fiscale asupra muncii la veniturile mici prin intermediul unei alocații mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii la locul de muncă. Contribuțiile la sistemul de pensii fie nu ar trebui să fie deductibile, fie veniturile din pensii ar trebui impozitate.

B. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietății
Impozitele pe distribuțiile de dividende către persoanele fizice ar trebui majorate de la 8 % în prezent la 10%, care este rata impozitului pe veniturile din dobânzi. Acest lucru ar crește veniturile, ar reduce oportunitățile de arbitraj fiscal.

În cele din urmă, pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul său actual de 500 000 EUR, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88 500 EUR).

C. Impozitele pe consum
Pentru a crește veniturile și a crea spațiu fiscal pentru reducerea cotei contribuției la asistența medicală, cotele reduse de TVA ar trebui majorate până la cota standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază – majorarea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor de consum. În plus, rata standard ar trebui majorată de la 19 % la cel puțin 20 % în 2025 și ulterior la 21 % – aproape de media UE-27 de 22 %.

Accizele ajustate în funcție de inflație pentru tutun și alcool ar trebui să fie majorate, iar rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 RON/hl (la prețuri curente). Accizele ajustate în funcție de inflație pentru combustibilii fosili ar trebui majorate treptat până la nivelurile lor optime.

Taxarea suplimentară a carbonului ar trebui să fie însoțită de programe, cum ar fi transferurile de numerar direcționate, pentru a proteja gospodăriile cu venituri mici de impactul asupra prețurilor la energie și ar îmbunătăți progresivitatea.

Citeşte şi: Vin vremuri grele pentru România. Avertismentul experților dă fiori românilor: ”Vin scumpiri, iar puterea de cumpărare începe să scadă”

Principalele recomandări privind impozitul pe proprietate sunt de a fuziona impozitul pe terenuri și pe clădiri într-un singur impozit și de a reduce scutirile, oferind în același timp facilități fiscale sub alte forme pentru grupurile vulnerabile.

Impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizările companiilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50 pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. Stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui să fie restructurat ca un credit fiscal rambursabil.

Ce spune FMI despre reducerea deficitului 

Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Având în vedere posibilitățile limitate de consolidare a cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă, afirmă FMI.

Pe termen scurt, România a convenit cu Comisia Europeană (CE) să întreprindă reforme ale politicii fiscale (nespecificate) pentru a crește veniturile în 2025 cu 1,1% din PIB.

Având în vedere că România are al treilea cel mai scăzut raport impozite/PIB din Uniunea Europeană (UE), există o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administrației fiscale pentru a genera venituri suplimentare.

Asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează mobilizarea veniturilor, îmbunătățind în același timp stimulentele pentru muncă, rămânând atractiv pentru investițiile de capital și eliminând lacunele pentru planificarea fiscală abuzivă.

În loc să întreprindă ajustările fiscale minime necesare pentru a asigura plata fondurilor de către UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a aduce îmbunătățiri structurale importante mixului său fiscal, în special prin mutarea sarcinii fiscale de la contribuțiile obligatorii la asigurările sociale la impozitarea consumului și a veniturilor, afirmă Fondul.

Cuantumul impozitului pe venitul din muncă în România, care include impozitul pe venitul persoanelor fizice și contribuțiile obligatorii la asigurările sociale (CAS) pentru pensii și asigurări de sănătate, este unul dintre cele mai ridicate din UE la nivelurile de venit mai mici, spune FMI, deși la salariul mediu cuantumul impozitului din România este mai mic decât media UE.

Coeficientul fiscal ridicat la nivelul veniturilor mici creează o barieră în calea intrării pe piața oficială a muncii pentru persoanele cu venituri mici. Lipsa de progresivitate a sarcinii fiscale pe întreg spectrul de venituri implică faptul că sistemul impozitului pe venit nu își îndeplinește funcția de instrument-cheie pentru redistribuire, arată FMI.

Cheltuielile fiscale asociate scutirilor de contribuții sociale sunt substanțiale, iar discrepanțele în ceea ce privește obligațiile de contribuție socială între persoanele care desfășoară activități independente și salariați creează oportunități de arbitraj fiscal, mai arată instituția.

Fondul susține că astfel că introducerea unui sistem de cote marginale progresive de impozitare poate mobiliza venituri, îmbunătățind în același timp echitatea verticală a distribuției veniturilor (nete). Această măsură ar putea fi însoțită de alocații mai generoase sau de un program de beneficii la locul de muncă, precum și de o reducere sau eliminare a SSC pentru asigurările de sănătate.

În plus, FMI subliniază că majoritatea veniturilor din pensii publice nu sunt impozitate în România, în timp ce contribuțiile la pensii sunt deductibile pentru PIT. Din acest motiv, instituția consideră că rectificarea acestui tratament inconsecvent al contribuțiilor și al beneficiilor ar îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii.

Fondul mai arată că importanța impozitului pe profit în România a scăzut în timp, iar veniturile și productivitatea acestuia sunt mai scăzute decât în majoritatea țărilor de comparație din regiune. Cheltuielile fiscale cu impozitul pe profit rezultate din stimulentele fiscale sunt semnificative, atrage atenția instituția. Scutirea profiturilor reinvestite reprezintă 4,3% din veniturile din impozitul pe profit, în timp ce costul creditului fiscal pentru sponsorizări este deosebit de ridicat, de 7%.

FMI susține că stimulentele pentru cercetare și dezvoltare sunt cele mai convingătoare datorită potențialelor lor externalități pozitive. Deducerea majorată de 50% acordată de România pentru a încuraja cercetarea și dezvoltarea ar putea fi mai eficientă prin transformarea acesteia într-un credit fiscal rambursabil, care ar oferi un sprijin în numerar întreprinderilor implicate în cercetare și dezvoltare, în special celor noi și mici, recomandă instituția.

Cadrul antiabuz al României a fost recent actualizat pentru a fi în conformitate cu Directiva UE privind combaterea evaziunii fiscale. România a pus în aplicare toate măsurile antiabuz comune, inclusiv normele privind societățile străine controlate și capitalizarea redusă. O nouă structură din cadrul Ministerului Finanțelor este dedicată prețurilor de transfer.

Cerința ca întreprinderile din regimul fiscal al microîntreprinderilor să aibă cel puțin un angajat a redus oportunitatea de arbitraj fiscal din partea proprietarilor care desfășoară activități independente. Cu toate acestea, întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare și cu marje de profit mai mari se pot confrunta cu siguranță cu o rată efectivă mai mică a impozitului pe profit în comparație cu rata efectivă din regimul normal de impozitare, arată instituția.

În plus, persoanele fizice care desfășoară activități independente în regimul microîntreprinderilor se confruntă cu o obligație fiscală mai mică decât cele care desfășoară activități independente ca liber-profesioniști.

Reducerea pragului cifrei de afaceri va elimina multe entități a căror prezență în regimul microîntreprinderilor are drept scop exclusiv reducerea sarcinii fiscale în raport cu alte forme de organizare, recomandă FMI.

Renunțarea la venituri fiscale ca urmare a utilizării cotelor reduse de TVA, în locul celei standard, este echivalentă cu o subvenție acordată de Guvern consumatorilor de bunuri sau servicii care fac obiectul cotelor reduse. Studiile empirice arată că doar o mică parte din această subvenție revine gospodăriilor cu venituri reduse, scrie FMI în raport.

În mod similar, cotele reduse de TVA pot să nu fie un instrument rentabil de promovare a consumului de bunuri de merit. Pe lângă renunțarea la venituri, cotele reduse de TVA generează costuri economice prin introducerea unor denaturări ale prețurilor și prin creșterea costurilor de conformitate și administrative. Creșterea cotelor reduse la nivelul cotei standard ar genera venituri substanțiale, transmite Fondul Monetar Internațional.

Accizele la țigări, băuturi spirtoase și bere sunt foarte scăzute în România în comparație cu alte țări din UE, subliniază instituția. În plus, vinul (cu excepția vinului spumant) nu este supus niciunei accize. Cu toate acestea, accizele la alcool și tutun generează venituri fiscale semnificative, reprezentând 1,2 % din PIB în 2022. 90% din aceste venituri provin din tutun, reflectând ratele comparativ mai scăzute ale accizelor la alcool și prevalența ridicată a fumatului.

Fondul mai amintește că România se pregătește să fuzioneze impozitul pe terenuri și clădiri și să treacă la valori de piață ca bază pentru impozitul recurent pe proprietate. România intenționează să adopte un sistem modern de evaluare în masă automatizată și computerizată până în trimestrul al patrulea al anului 2025. Acest lucru implică trecerea de la impozitul pe proprietate actual la un sistem bazat pe valorile de piață.

Cu toate acestea, până la această dată, cadrul impozitului pe proprietate din Codul fiscal este neschimbat, subliniază FMI. Modele pilot ale acestui sistem au fost testate în unele unități administrative, inclusiv trei în București.

România ar trebui să utilizeze evaluarea bazată pe valoare acolo unde informațiile de pe piață o permit, atât pentru proprietățile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale, și să reducă scutirile de la impozitul pe terenuri și clădiri, oferind în același timp alte forme de scutire pentru grupurile vulnerabile și contribuabili specifici, conchide instituția.