Echinocţiul de primăvară 2024.  Fenomenul de echinocțiu are loc de două ori de-a lungul unui an, adică primăvara și toamna. Primul echinocțiu are loc atunci când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 20-21 martie, acesta fiind echinocțiul de primăvară.

Deși fenomenul este cunoscut de majoritatea românilor, puțini sunt cei care știu exact ce reprezintă și care sunt tradițiile cunoscute din folclor. Tocmai de aceea, astăzi ne-am gândit să îți prezentăm detalii importante despre fenomen, dar și câteva superstiții și obiceiuri străvechi.

Primăvara astronomică începe în 2024 odată cu echinocţiul de primăvară care are loc la 20 martie. Este momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Ce reprezintă echinocțiul de primăvară 2024

Anul acesta, echinocțiul de primăvară are loc în jurul datei de 20 martie. Fenomenul este cunoscut ca începutul primăverii astronomice și are o însemnătate extrem de importantă. Totuși, mulți români nu știu exact de unde vine semnificația cuvântului și ce înseamnă, de fapt. Tocmai de aceea, noi ne-am gândit să îți prezentăm câteva detalii importante despre acest fenomen și ce se întâmplă atunci când are loc. Vezi mai jos ce reprezintă echinocțiul de primăvară, dar și tradițiile cunoscute în folclorul românesc.

Termenul de echinocțiu se referă la acel fenomen astronomic care are loc de două ori pe ani, adică primăvara și toamna. Potrivit specialiștilor, în zilele în care au loc cele două fenomene astronomice ziua și noaptea sunt egale în toate colțurile lumii. Denumirea cuvântului echinocțiu vine de la cuvintele latinești aequus, care înseamnă egal, și de la nox, care se traduce prin noapte.

Echinocţiul de primăvară 2024. În timpul fenomenului, pământul se înclină la un unghi de 23,5 grade pe axa sa în raport cu planul orbitei sale în jurul Soarelui. Astfel, pe măsură ce pământul orbitează în jurul soarelui pe parcursul anului, diferite locuri din lume primesc lumină solară pentru anumite perioade de timp. Atunci când fenomenul are loc, soarele strălucește direct pe ecuatorul pământului, ceea ce rezultă cantități egale de lumină și întuneric.

După ce echinocțiu de primăvară are loc, zilele vor fi mai lungi, iar nopțile mult mai scurte.

De asemenea, acesta reprezintă începutul primăverii astronomice în emisfera nordică și al toamnei astronomice în emisfera sudică.

Echinocţiul de primăvară 2024. Tradiții și semnificații din folclorul românesc

Mulți români sunt curioși să afle ce tradiții și obiceiuri străvechi erau cunoscute sau sunt în continuare la noi în țară, în ziua echinocțiului de primăvară.

Ei bine, încă din vremurile de demult, ziua în care lumina și întunericul erau egale constituia un moment magic, în care soarele era celebrat peste tot.

Mai exact, echinocțiul de primăvară era ca o adevărată sărbătoare a reînvierii, purificării și a luminii. Momentul era unul foarte important, iar oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea soarelui și lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să înflorească. Vezi mai jos alte tradiții și semnificații din folclorul românesc pentru fenomenul care are loc pe data de 20 martie.

Horoscop Urania 16-22 martie 2024. Ce schimbări aduce echinocţiul de primăvară, zodiile cu aură specială

Potrivit tradiției populare, Zilele Babelor reci sunt urmate de Moșii de primăvară care aduc vreme bună, apoi de Focurile Sfinților. Aceste focuri ritualice prin care oamenii își curățau ograda și câmpurile de uscături marcau ziua echinocțiului și erau menite să atragă puterea soarelui.

Tot din vremurile străvechi, cei mici ieșeau în curte, lăsau ușa deschisă la casă, și strigau: „Intră frig și ieși căldură, să se facă vreme bună, pe la noi prin bătătură”. Acest ritual era unul simplu, dar care avea un rol foarte important.

Mai exact, focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii. De asemenea, la echinocțiu de primăvară, fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri, ca să culeagă flori și ciuperci. Totodată, în unele zone din Moldova, copii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau prin sat.

Echinocţiul de primăvară 2024. Ziua cu armonie totală între zi şi noapte. Semnificații, tradiții, superstiții

Echinocţiul de primăvară 2024. Mişcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mişcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor şi nopţilor la diferite epoci ale anului, datorită poziţiei aproximativ fixe în spatiu a axei de rotaţie a Pământului, precum şi a înclinării sale faţă de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′ .

La momentul echinocţiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cereşti în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine, conform Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

Citește și: Accuwheater a actualizat hărţile. Vom încinge grătarele sau vom deschide umbrelele de 1 Mai şi Paşte 2024?

La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ţi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Începând de la aceasta dată, durata zilei (faţă de cea a nopţii) va fi în continuă creştere, iar cea a nopţii (faţă de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstiţiului de vară.

Echinocțiul de primăvară 2024: Semnificații, tradiții, superstiții. Momentul în care ziua este egală cu noaptea

Echinocțiul de primăvară 2024. Echinocțiul reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare. Începând de la această dată, durata zilei, în continuă creştere, este mai mare decât cea a nopţii, aflată în scădere.

Momentul marchează începutul primăverii astronomice, o perioadă de circa 92 de zile. Echinocţiul marchează intersecţia eclipticii cu ecuatorul ceresc, când ziua şi noaptea devin egale.

Echinocțiul are loc de două ori pe an, în martie (echinocţiul de primăvară) şi în septembrie (echinocţiul de toamnă).

La momentul în care, în emisfera nordică, se produce echinocțiul de pimăvară, în emisfera sudică este cel de toamnă.

Echinocțiul de primăvară 2024. Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”. La rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”.

Fenomenul nu se produce la aceeaşi dată în fiecare an, deoarece anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară 2024 va fi în data de 20 martie, la ora 5.06, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.

La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc. Fenomenul determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine.

În ziua echinocțiului, soarele răsare exact din est și apune în vest pentru toți locuitorii Pământului.

La Polul Nord și la Polul Sud, soarele se deplasează orizontal pe cer, fără a apune. Durata răsăriturilor și apusurilor de soare este cea mai scurtă din an.

Echinocțiul de primăvară 2024. Tradiții, superstiții

La echinocțiul de primăvară începe noul an agrar. Pe vremuri, copiii ”băteau” pământul cu bețe, pentru a alunga frigul.

Intră frig şi ieşi căldură

Să se facă vreme bună

Pe la noi pe bătătură

În unele zone, copii și tinerii se strângeau în grupuri și împodobeau cu flori o creangă de copac. Apoi colindau în casele gospodarilor și primeau în schimb o floare, bani, ouă sau cadouri.

Fetele purtau în păr florile primite.

Mai exista obiceiul de a aprinde focuri pe dealuri, pentru a alunga iarna.

Se spune că în această zi nu este bine să te cerți. Altfel, vei strica armonia și liniștea așteptate.

De asemenea, ar fi bine să acorzi o atenție mai bună plantelor și, mai ales, să nu le faci rău. Altfel, se spune că răul se poate întoarce împotriva ta.

Echinocțiul de primăvară 2024. Semnificații

Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.

Carnea de miel va fi un lux pe masa de Paşte 2024. De ce nu vor avea românii berbecuţ de pus pe grătar

În perioada echinocţiului de primăvară totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii, potrivit Agerpres.

Tradiţiile spirituale afirmă că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.

• echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia
  solstiţiul de vară apogeul
  echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie
  solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Ora de vară 2024. Anunţ de la Comisia Europeană despre renunţarea la ora de vară. Ce se întâmplă cu schimbarea orei în weekend

Ora de vară 2024. România trece la ora oficială de vară, în luna martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Prin urmare, ora 3.00 devine ora 4.00. În România, ora de vară este corelată cu orarul practicat în statele Uniunii Europene.

Schimbarea orei devine un eveniment obișnuit pentru români, deoarece în fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, ceasurile sunt date cu o oră înainte pentru a marca trecerea la ora de vară. Această practică a fost implementată pentru a extinde perioada de lumină naturală pe timpul zilei și pentru a se alinia cu standardele europene.

Ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3. Orarul de vară se aplică din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică a lunii octombrie.

Ora de vară 2024. Când se schimbă ora

În anul 2024, trecerea la ora de vară se face în ultimul weekend din luna martie. Ora 3 va deveni ora 4 în noaptea de 30/31 martie.

Duminică, 31 martie, devine cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore. Ora de vară se va aplica până în 27 octombrie 2024.

Ora de vară 2024. De ce a fost introdusă ora de vară

Sistemul orei de vară a fost introdus pentru creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. Aceasta era avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este considerată standard.

Prin acest sistem, se ajustează ceasurile cu o oră, în fiecare primăvară şi toamnă. Dacă primăvara se dau ceasurile înainte cu o oră, toamna se dau înapoi cu o oră.

Ora de vară în 2024. Parlamentul European susţine renunţarea la ora de vară. Ce se întâmplă în România

Se urmărește ca activitățile umane să se desfășoare cât mai mult posibil pe lumină naturală. Aceasta este benefică pentru organism. În plus, se economisește energia electrică necesară iluminatului artificial.

Ora de vară 2024. Când a fost introdusă ora de vară în România

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene (UE). Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care se trece la finalu lunii martie, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale).

Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară, potrivit Agerpres. În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare. în 1997, prin Ordonanţa nr. 20 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, se precizează că:

„În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.

Ora de vară în Europa

Pe continentul european, schimbarea orei se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei
Unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar. Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie).

Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie). Apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

Ora de vară 2024. De unde provine sistemul orei de vară

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră. Menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.

Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog. Acesta a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele. A venit cu această idee în 1895.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945.

La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”) din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.
Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu. Conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Ora de vară 2024, iar dormim mai puţin. Când se potrivesc din nou ceasurile. Parlamentul European a recomandat României să nu mai schimbe ora

Ora de vară în alte țări

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află:

Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015

Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015

Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.

Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).

Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991.

Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Ora de vară 2024. Cum ar putea influența organismul

Schimbarea orei poate avea efecte asupra organismului uman. Poate fi nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Pot surveni dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Oamenii pot resimți stare de oboseală, uneori accentuată, până organismul se obișnuiește cu noul program. Pot fi și schimbări de stări emoționale sau lipsa concentrării.

Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.

În cât timp se adaptează organismul
Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie. Și, în funcție de ce fel de persoană sunteți, matinală sau care preferă să stea noaptea până târziu, schimbarea orei, primăvara și toamna, vă poate afecta în mod diferit.

„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.

Cum să vă pregătiți cel mai bine de schimbarea orei

Deși orice perturbare a ritmului nostru circadian poate fi deranjantă, există modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine:

• • Păstrați un ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.
  • Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
  • Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
  • Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
  • Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
  • Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.

Un sondaj din 2023 efectuat în Germania a relevat că 76% dintre respondenți consideră că ora de vară nu mai este utilă și ar trebui eliminată definitiv, potrivit statista.com. Cu toate acestea, din cauza lipsei unor modificări legislative adecvate, dorința acestora nu poate fi îndeplinită în acest moment.

Una dintre propunerile recente este menținerea orei de vară pe tot parcursul anului, eliminând schimbarea de la ora de vară la cea de iarnă. Această idee a început să fie dezbătută în diferite părți ale lumii, dar ridică și unele preocupări privind sănătatea. Studiile arată că acest program poate afecta cantitatea de somn, crescând riscul de obezitate, exces de greutate și boli metabolice, precum diabetul, având efecte negative asupra sănătății inimii.