EXCLUSIV | Consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare dezvăluie de când şi cum va funcţiona platforma E-facturare. E dezvoltată de la zero de stat şi va fi folosită gratuit. „Absolut toate facturile emise în România vor fi înregistrate în acest sistem”

Factura electronică va fi introdusă la jumătatea lunii septembrie, fiind modalitatea prin care Guvernul vrea să elimine fraudele şi evaziunea fiscală, precum şi să scape procedura de infringement pe care Comisia Europeană ar putea să o aplice României pentru acest proiect restant ce datează din 2019. Pentru a pune capăt controverselor, platforma e-facturare nu va fi realizată pro-bono de un grup de firme private, aşa cum s-a vehiculat iniţial, ci va fi dezvoltată de specialişti din mai multe instituţii de stat, fără a fi alocaţi bani în mod special pentru acest proiect.

16 aug. 2021, 11:16
EXCLUSIV | Consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare dezvăluie de când şi cum va funcţiona platforma E-facturare. E dezvoltată de la zero de stat şi va fi folosită gratuit. „Absolut toate facturile emise în România vor fi înregistrate în acest sistem”

Iulian Popescu, consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare, a explicat într-un interviu acordat in exclusivitate Romaniatv.net că plaforma E-facturare este un proiect dezvoltat de Ministerul Finanţelor prin Centrul Național pentru Informații Financiare, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României şi Secretariatul General al Guvernului. Consilierul de stat a afirmat că nu a fost nevoie de alocare specială de la buget pentru dezvoltarea platformei naţionale pentru facturi digitale.

În iulie, premierul Florin Cîţu a intervenit pentru a debloca proiectul privind platforma E-facturare, după remanierea lui Alexandru Nazare de la conducerea Ministerului de Finanţe. Urgenţa a fost justificată prin faptul că vorbim de un proiect restant, pentru care România ar putea fi sancţionată de Comisia Europeană în cazul neîndeplinirii obligaţiilor. Blocajul a survenit din cauza atribuţiilor partajate între Ministerul Finanţelor, ca beneficiar final, şi cu Ministerul Digitalizării, ca dezvoltator. Autorităţile au ajuns la un consens, după ce Florin Cîţu a preluat interimatul Ministerului Finanţelor.

„Dezvoltarea va fi una internă, aşa că nu au fost alocaţi bani de la buget distinct pentru acest lucru.

Momentan, discutăm ca în septembrie să avem un proof of concept pentru ceea ce înseamnă facturarea elecronică B2G (Business to government, facturile emise între firme în relaţia cu autorităţile statului, n.red) , urmând ca imediat să extindem către B2B (Business to Business, facturile emise între firme, n.red) şi B2C (Business to client, facturile emise de firme pentru clienţi), adică absolut toate facturile emise în România vor fi înregistrate în acest sistem.

Odată cu scalarea sistemului, probabil vor mai trebui aduse nişte upgrade-uri la ceea ce înseamnă echipamentele hardware. Momentan, acestea sunt disponibile pentru prima etapă a proiectului, ceea ce are deja infrastructura hardware Ministerul Finanţelor”, a declarat Iulian Popescu (foto), consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare, pentru Romaniatv.net.

Popescu, care este fondatorul firmei de IT „Soft Tehnica”, a precizat că proiectul pentru platforma e-facturare este dezvoltat „de la zero” de specialişti din cadrul CNIF şi de la ADR, iar „sistemul de facturare electronică în marea sa majoritate este configurat, dat de servicii de tip back-end business care permit interconectarea altor sisteme existente: soluţiile de facturare, ERP, sistemele de gestiune, softurile folosite în general pe piaţa privată de către firme, dar şi de către administraţia publică”.

Consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare a fost întrebat dacă au existat discuţii cu firmele Citizen next, Smartbill, Facturează.ro şi Facturis, care s-au oferit să realizeze platforma pro bono. El a dat de înţeles că au existat „consultări cu piaţa privată”, fiind doar „nişte discuţii din perspectiva soluţiei tehnice”.

Statul vrea să ofere acces gratuit pe platforma e-facturare. Start la testare, la jumătatea lui septembrie

Întrebat dacă firmele private vor fi nevoite să plătească taxe pentru a acces sistemul naţional de facturare electronică, Iulian Popescu a spus că „nu va exista un cost” în acest sens, iar platforma e-facturare va fi configurată în aşa fel încât să poată colecta date din documentele fiscale, emise cu ajutorul soft-urilor de facturare electronică.

„Nu va exista niciun cost. Odată ce sistemul se va deschide, va exista un kit, cât şi o documentaţie tehnică completă, astfel încât sistemele existente de pe piaţă să se poată să se integreze cu sistemul de e-facturare.

Adică, toate soluţiile care emit facturi în acest moment, toate ERP-urile, soluţiile de gestiune utilizate de anumite instituţii ale statului român se vor conecta la sistemul de e-facturare.

Asta înseamnă că atunci când într-un soft de facturare introduci datele ca să emiţi o factură din perspetiva unei firme private, când ai generat factura şi eşti gata să o printezi sau să o faci fişier de tip PDF pentru a o transmite pe e-mail, în acel moment se va apela de către acest soft al companiei un serviciu web expus de către serviciile Ministerului de Finanţe şi datele acestei facturi se vor transmite şi Ministerului Finanţelor.

Sunt toate datele, nu există doar o poză. Sunt informaţiile din cadrul acelei facturi în forma unui fişier de tip XML”, a explicat Popescu.

Astfel, Ministerul Finanţelor va gestiona informaţiile din interiorul facturilor.

„Se aşteaptă poate jumătatea lui septembrie. Începând din septembrie va intra în perioada de testare. Se va lansa un proof of concept. E termenul asumat în faţa premierului, urmând să existe cel puţin trei luni de testare.

În această perioadă să includem pe rând. În primul rând, să respectăm directiva 55 a UE pe facturare electronică care prevede obligativitatea autorităţilor de a putea procesa în format electornic facturi venite de la licitaţii la nivel intracomunitar.

România riscă un infrigement. Suntem într-o întârziere. De câţiva ani este această discuţie”, a spus Popescu.

Vă reamintim că România nu a implementat Directiva Europeană 55/2014 privind facturarea electronică în achiziţiile publice, care avea termenul de 19 aprilie 2019. Reprezentatul Guvernului a dat de înţeles că principala urgenţă este reprezentată de componenta B2G (business to government), impusă de la nivel european.

„Testarea se va face la început pe elementele B2G ce ţin de instituţii. Vor fi înrolate instituţii la început şi va fi o discuţie internă în ceea ce priveşte administraţia publică centrală.

După ce vom vedea cum evoluează aceste teste şi se rafinează soluţia tehnică, atunci, în paralel cu dezvoltarea soluţiei, va începe elaborare procedurilor de interoperabilitate, de implementare a interconectării cu sistemul de e-facturare astfel încât să dăm timpul necesar firmelor private care au dezvoltat soluţii software de facturare, ERP-uri, să se integreze cu e-facturare.

Nu putem să obligăm de pe azi pe mâine adaptarea unor astfel de sisteme. Lăsăm câteva luni la dispoziţie”, a spus Iulian Popescu.

Consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare. De ce a picat varianta parteneriatului public – privat pentru Efacturare?

Iulian Popescu a explicat că specialiştii Ministerului de Finanţe au analizat sistemul de facturare electronică din Estonia, însă au decis să nu împrumute acest model deoarece implica un parteneriat public – privat şi implicit taxe aplicate firmelor care doresc facturare electronică.

„E o altă abordare acolo (în Estonia). Din perspectiva tehnică, nu seamănă cu ceea ce facem noi. Modelul estonian este un fel de parteneriat public-privat. Aceste hub-uri de facturare sunt operate de către firme private şi percep un anumit comision de procesare a facturii, adică de a trece fiecare factură, fiecare tranzacţie în serverele lor. ”, a afirmat consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare.

Cum va funcţiona platforma e-facturare. Digitalizarea va elimina unele controale şi depunerea declaraţiilor

Popescu a afirmat că autorităţile s-au pus de acord să existe un singur sistem centralizat şi operat de Ministerul Finanţelor.

„Va fi o arhitectură deschisă care ulterior va permite ca Ministerul Finanţelor să dezvolte această interfaţă, să creeze noi servicii şi să interacţioneze cu alte sisteme interne ale Ministerului Finanţelor, cum ar fi soluţii de tip big data, de analiză de fraudă.

Dacă ar fi să vorbim şi despre avantaje, acestea ar fi unele dintre cele mai importante: reducerea fraudei pe TVA şi a evaziunii fiscale în general, reducerea costurilor de control. Controalele ar trebui să se facă numai atunci când există indicii temeinice, atâta timp cât informaţiile financiare sunt deja în serverul Ministerului Finanţelor.

Pe de altă parte, din perspectiva mediului privat, există două mari avantaje: reducerea povării birocratice pentru că o parte din declaraţii, cum ar fi 394 nu ar mai avea sens să fie depusă, atâta timp cât Ministerul Finanţelor are deja informaţiile despre toate facturile din economia naţională.

Pe de altă parte, reduce foarte mult munca manuală, adică toate departamentele contabile, firmele de contabilitate nu ar mai trebui să facă introducere de date. Toate datele între două societăţi comerciale s-ar transmite prin intermediul sistemelor contabile sau al soluţiilor de tip ERP”, a mai spus consilierul de stat responsabil cu digitalizarea.

De ce este utilă plaforma e-facturare pentru firme. Facilităţile de digitalizare ar putea fi disponibile din 2022

Popescu a dat asigurări că „datele nu vor fi expuse niciodată în afara Ministerului Finanţelor decât cu memorandumuri sau conform legii”.

Consilierul de stat a mai afirmat că, pentru punerea în testare a platformei e-facturare, „există suficiente echipamente hardware la Ministerul Finanţelor”.

„Odată cu punerea în producţie, cu scalarea sitemului de la B2G la B2B şi în etape de la marii contribuabili, spre medii şi toţi contribuabilii, sigur va fi nevoie de o scalare şi de achiziţionarea de noi echipamente.

Acest lucru nu e în calcul anul acesta, ci la începutul anului viitor”, a spus consilierul lui Cîţu pentru digitalizare.

De asemenea, Iulian Popescu a afirmat că speciliştii CNIF urmează să realizeze o evaluare privind tehnica IT necesară – servere, spaţii de stocare – pentru a implementa în totalitate platforma e-facturare, incluzand aici si schimbul de facturi intre toate firmele private si intre firmele private si clienti. Acest lucru ar putea fi realizat, cel mai probabil, în 2022, fiind luată în calcul varianta atragerii de fonduri din PNRR, pentru proiecte accesibile prin axa de digitalizare.

„Valoarea acestui sistem de facturare electronică este dată de automatizarea colectării informaţiilor din facturi la stat, debirocratizarea sau reducerea aprobării declaraţiilor fiscale de către contribuabili şi, pe de altă parte, vom oferi acest avantaj extra ca între contribuabili să se poată face schimb de facturi.

Datele vor fi transmise de la o firmă la alta prin intermediul serverelor de la Ministerul Finanţelor. Nu va mai fi nevoie să introducem contabil, departamentele de contabilitate nu vor mai introduce manual aceste informaţii”, a mai menţionat consilierul de stat.

Consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare spulberă acuzaţiile lui Alexandru Nazare despre varianta realizării pro bono a platformei e-facturare. „Opiniile sunt ale dânsului şi pe mine nu mă interesează”

În iulie, Alexandru Nazare, fostul ministru al Finanţelor, a dezvăluit pentru România TV că i-a ridicat suspiciuni varianta ca patru firme private să realizeze pro bono platforma e-facturare, afirmând că nu era convins că „datele de facturare gestionate de firme nu sunt valorificate într-o etapă ulterioară, că, practic, istoricul facturărilor nu este valorificat pe piaţă ca nişte baze de date”. Mai mult, fostul demnitar a dat de înţeles că implementarea proiectului e-facturare a stagnat deoarece Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, cel care coordonează proiectul, şi Ministerul Finanţelor nu s-au înţeles de mai multe luni asupra responsabilităţilor.

Citeşte şi: E-facturare, noul tun pregătit de Guvernul Cîţu. Pentru ce firme ar fi făcut cu dedicaţie proiectul şi de ce se grăbeşte Cîţu?! 

Rugat să comenteze afirmaţiile fostului ministru al Finanţelor, consilierul lui Florin Cîţu pentru digitalizare a pus că autorităţile s-au pus de acord asupra responsabilităţilor după remanierea lui Nazare.

„După plecarea domnului Nazare, acesta a fost primul pas de a clarifica cine ce responsabilităţi are. S-a elaborat un document intern acceptat de toate părţile – SGG, ADR, Ministerul Digitalizării, Ministerul Finanţelor şi ANAF. Toţi au fost de acord, s-au împărţit responsabilităţile şi de aceea s-a putut trece la treabă.

Cât despre suspiciunile ridicate de fostul şef al Finanţelor, Popescu a afirmat: „temerile şi opiniile domnului Nazare sunt ale dânsului şi, sincer, pe mine nu mă interesează”.

„Niciodată nu s-a deschis subiectul ca ele (datele din facturi) să poată fi utilizate de către companii private. Sunt informaţii confidenţiale, ţin de secretul comercial. Niciodată nu a fost luată în calcul ieşirea lor în afara Ministerului Finanţelor.

Acest lucru e o interpretare nu din greşeală, ci una clar tendenţioasă”, a mai spus consilierul lui Cîţu pentru digitalizare.

Citeşte şi: EXCLUSIV Cum a aranjat Guvernul să ajungă proiectul E-facturare să fie făcut “pro bono” de o serie de firme prietene în schimbul tuturor informaţiilor comerciale ale firmelor şi ale statului! Fostul ministru de Finanţe Nazare s-a opus! Teleman neagă, dar şeful ADR îl contrazice!