Sondaj INSCOP: O apreciere corectă în ceea ce priveşte intenţia de vot a societăţii este dificilă pe fondul unei lipse totale de interes a cetăţenilor faţă de politic şi a unei lipse totale de lideri charismatici care să atragă, iar în momente precum acesta, când lipsa de interes se îmbină cu o frustrare majoră faţă de modul în care este condusă societatea, poate exista un vot din frustrare pe care sondajele nu îl pot identifica, voturile din frustrare mergând către acele partide, populiste sau nu, percepute ca fiind altceva decât partidele mainstream, explică specialiştii Institutului INSCOP, care fac mai multe precizări referitoare la cele două sondaje privind intenţia de vot la parlamentare realizate în luna februarie.

”Singurul partid care corespunde este AUR, de aceea este foarte greu astăzi de spus care este limita la care poate ajunge acest partid”, menţionează INSCOP. De asemenea, avertizează că procentul mare ale celor care cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită cumulat cu o percepţie negativă asupra viitorului ”creează o frustrare periculoasă pentru clasa politică”.

Sondaj INSCOP: Cum stau partidele politice

Sondaj INSCOP: În luna februarie au fost date publicităţii două sondaje de opinie realizate la nivel naţional, ambele fiind efectuate de institutul INSCOP. Primul dintre ele a fost realizat în perioada 1-13 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eşantion de 1000 de persoane, iar cel de-al doilea a fost realizat în perioada 5-19 februarie, pe un eşantion de 3000 de persoane.

”În ambele sondaje date publicităţii există o tendinţă de a supralicita o eventuală prezenţă la vot. De obicei pentru a putea aproxima cât mai corect prezenţa la vot sunt necesare mai multe întrebări care ulterior, prin corelare, să poată oferi o imagine mai clară. Întrebarea directă referitoare la intenţia de a vota este una care face o parte mare a societăţii să ofere răspunsuri conforme”, precizează specialiştii INSCOP.

Sondajul realizat pe un eşantion mai mare, cel din perioada 5-19 februarie, indică procente uşor crescute pentru partidele mainstream, PSD şi PNL, dar nu suficient de mari pentru a considera că există diferenţe notabile.

În prima jumătate a lunii februarie, PSD se situa pe primul loc în preferinţele electorale, cu 30,4 % din intenţiile de vot exprimate în cadrul sondajului. PNL se situa pe locul al doilea, cu 21,6 % din intenţiile de vot, urmat de Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), cu 19,1%. Uniunea Salvaţi România (USR) se situa pe locul al patrulea, cu 10,9%, în timp ce Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) ocupa locul al cincilea, cu 4,3%.

PSD, primul în preferinţele românilor într-un sondaj INSCOP. Luptă umăr la umăr pentru locul 2

Sondaj INSCOP: În a doua jumătate a lunii februarie, PSD  a înregistrat o creştere uşoară în intenţiile de vot, ajungând la 31,7%. PNL l- a urmat îndeaproape, cu 22,3 % din intenţiile de vot, iar AUR a înregistrat o uşoară scădere, ajungând la 18,2 %. USR a crescut puţin, ajungând la 11, 2%, în timp ce UDMR a crescut şi ea uşor, ajungând la 4,6 %.

”Este important de menţionat că datele obţinute în cadrul unui sondaj de opinie sunt doar o poză de moment a intenţior de vot şi depind de foarte mulţi factori. Unul dintre factorii cei mai importanţi este implicarea emoţională a societăţii în viaţa politică. Pe fondul unei lipse totale de interes a cetăţenilor faţă de politic (care se vede de aproximativ ani), unei lipse totale de lideri charismatici care să atragă, este greu de apreciat corect cum arată intenţia de vot a societăţii. În momente precum acesta, când lipsa de interes se îmbină cu o frustrare majoră faţă de modul în care este condusă societatea, poate exista un vot din frustrare pe care sondajele nu îl pot identifica. De obicei voturile din frustrare se duc către acele partide, populiste sau nu, care sunt percepute ca fiind altceva decât partidele mainstream. Singurul partid care corespunde este AUR, de aceea este foarte greu astăzi de spus care este limita la care poate ajunge acest partid”, subliniază INSCOP.

Sondaj INSCOP: Românii cred că direcţia este greşită

De asemenea, reprezentanţii INSCOP menţionează că o dovadă a frustrării din interiorul societăţii este modul în care percep cetăţenii direcţia în care se îndreaptă ţara. Această percepţie, cumulată cu o percepţie negativă asupra viitorului creează o frustrare periculoasă pentru clasa politică.

Sondaj CURS – Cu ce partide ar vota bucureștenii dacă duminica viitoare ar fi alegerile locale