Fiica unui antrenor sârb din România, printre victimele masacrului din Belgrad

Masacrul din școala din Belgrad, unde un elev de 13 ani a împușcat mortal alți opt elevi și un gardian, lovește în familia antrenorului echipei de volei a Sport Club Municipal Zalău, Dragan Kobiljki. Fiica acesta se află printre cei opt copii uciși.
„Suntem alături de antrenorul formației noastre de volei, Dragan Kobiljki, în aceste clipe grele priciunite de trecerea în neființă a scumpei sale fetițe de doar 13 ani, în urma atentatului produs în dimineața zilei de miercuri la o școală privată din Belgrad.

VIDEO: Atac armat într-o școală din Serbia. 9 morți au fost deja confirmați / Verdictele lui Tudorel Butoi și Dan Antonescu

Conducerea SCM Zalău, împreună cu toți sportivii clubulului nostru, suntem alături de Dragan și ne rugăm pentru odihna sufletului copilei sale.

Sincere condoleanțe!”, transmite conducerea Sport Club Municipal Zalău.

Alte articole

Dragan Kobiljski, antrenorul SCM Zalău, strânge în brațe, cu lacrimi în ochi, un ursuleț de pluș. A fost al fiicei sale, ucise în masacrul de la Belgrad

Durere fără margini la Belgrad. Copiii uciși de adolescentul criminal sunt conduși pe ultimul drum: „Să plângem și să tăcem azi”

În școala primară „Vladislav Ribnikar” din municipiul Vračar din Belgrad, miercuri dimineață, la ora 8:42, a avut loc un schimb de focuri în care un elev al școlii respective a ucis opt elevi, șapte fete și un băiat, și un agent de securitate, și a rănit șase copii și un profesor. Una dintre victime este fiica celebrului antrenor de volei Dragan Kobiljski.

Kobiljski lucrează în prezent la clubul de volei Zalău din România și, imediat după ce a primit trista veste, s-a îndreptat spre Belgrad.

Şase morţi, între care trei copii, într-un atac armat la o şcoală din SUA. Femeia care a tras a fost ucisă de poliţişti VIDEO

În timpul carierei sale de jucător, a îmbrăcat tricoul lui Partizan Belgrad, iar apoi a antrenat Steaua Roșie Belgrad. Tragedia a fost confirmată de fostul voleibalist Željko Tanasković, cumnatul lui Dragan Kobiljski, care s-a căsătorit cu sora lui Dragan.

„Suntem cu toții surprinși și zguduiți. Nu știu ce să spun. O mare tragedie și este pur și simplu de neimaginat că se poate întâmpla în aceste zone. Šurak Dragan și cu mine ne cunoaștem de mult timp, am jucat împreună, ceea ce i s-a întâmplat este un dezastru. Este de neimaginat pentru mine să se întâmple așa ceva în această zonă, ceea ce nu face decât să ne arate cât de mult trebuie să acordăm atenție tinerilor”, spune Tanasković.

Serbia a declarat trei zile de doliu începând de vineri.

Serbia, unde un elev de gimnaziu a deschis miercuri focul asupra colegilor săi de clasă, are o cultură a armelor de foc adânc înrădăcinată, dar şi un regim strict de control al acestor arme, relatează Reuters.

Întreaga regiune a Balcanilor de vest este inundată de sute de mii de arme ilegale, ca urmare a războaielor din anii 1990 din Croaţia, Bosnia şi Kosovo, în care etnicii sârbi s-au confruntat cu alte grupuri etnice care alcătuiseră împreună fosta Republică Federală Iugoslavă.

Autorităţile de la Belgrad de atunci au promovat politici naţionaliste şi au folosit presa pentru a prezenta criminali de război şi interlopi drept eroi şi apărători ai teritoriului sârb. Zeci de oameni au fost ucişi în schimburi de focuri specifice crimei organizate, în anii 1990.

Zeci de mii de arme de foc ilegale au fost ulterior predate sau înregistrate în cadrul unor amnistii. Totuşi, Serbia se menţine pe locul al treilea pe plan global, după Statele Unite ale Americii şi Yemen, cu un număr estimat de 39 de arme de foc la 100 de locuitori – alături de fostul său partener federal Muntenegru -, potrivit raportului Small Arms Survey din 2018.

Pe de altă parte, vânătoarea este foarte populară în Serbia, peste 78.000 din cei 6,6 milioane de locuitori ai săi având permise de vânătoare, iar numeroase familii deţin arme în casă de generaţii.

Totuşi, atacurile armate în masă sunt comparativ rare în această ţară.

Pot deţine arme doar persoanele peste 18 ani, în baza unui permis obţinut după verificarea riguroasă a cazierului. Există de asemenea unui examen medical obligatoriu, care trebuie repetat la fiecare cinci ani.

Trecutul penal, tulburările mintale, abuzul de alcool sau de substanţe ilegale sunt situaţii care nu permit obţinerea unui astfel de permis. Totodată, armele de foc trebuie păstrate sub cheie, într-un loc special şi pot fi confiscate în cazul în care proprietarul lor este considerat iresponsabil.

În plus, proprietarii de arme trebuie să absolve un curs de pregătire şi să răspundă la un chestionar cu întrebări din legislaţia privind armele de foc.

Mai mult, simpla deţinere a unui permis de arme de foc nu îl autorizează pe deţinător să poarte cu el arma oriunde în afara locuinţei.

Cel mai sângeros atac cu arme de foc din Serbia de după anii 1990 a fost cel din 2013 din satul Velika Ivanca, unde un localnic de 60 de ani, Ljubisa Bogdanovic, a omorât 14 oameni, după care s-a sinucis.

Pe 27 iulie 2007, Nikola Radoslavljevic a împuşcat mortal nouă oameni şi a rănit alţi cinci în satul Jabukovac (est), fiind ulterior internat într-o clinică de psihiatrie.

În 2015, Rade Sefer a omorât şase oaspeţi veniţi la nunta fiului său, în oraşul nordic Senta, înainte de a fi ucis de un alt bărbat, cu un scaun.

Un an mai târziu, Sinisa Zlatic a omorât cinci oameni cu o puşcă de asalt la o cafenea din oraşul Zitiste, tot în nordul Serbiei, pentru a fi apoi arestat şi condamnat