Florin Cîţu: „Nu vom mai avea bani pentru a plăti pensiile decreţeilor”

Florin Cîţu are previziuni sumbre. „Aşa cum arată azi sistemul nostru de pensii, având în vedere ce se va întâmpla cu cei ca mine, care vom ieşi la pensie peste 20 de ani, perioada decreţeilor, sistemul de azi de pensii este falimentar. Nu vom avem pensii să plătim pentru ei în 20-30 de ani. Dacă ne bazăm pe ce este azi, cum se face acest sistem azi de alimentare din contribuţii şi apoi Pilon 2, nu avem pensii. De aceea este nevoie urgentă de reforma întregului sistem de pensii”, a explicat Cîţu.

Ministrul Finanţelor anunţă reformarea din temelii a sistemului de pensii

El a precizat că sistemul ar trebui reaşezat, iar componenta privată să fie mult mai importantă, deoarece, dată fiind problema demografică şi plecarea din ţară a multora, nu va mai avea cine să plătească pensiile.

„Reaşezat. Aşa cum văd eu, ar fi componenta asta privată să fie mult mai importantă, pentru că acolo ai randamente, acolo îţi creşti de fapt pensia, în partea cealaltă nu. Acolo ai deficit. Dar asta trebuie făcută urgent, pentru că au făcut şi ţările dezvoltate care au această problema demografică. Au început să o facă şi britanicii, şi Noua Zeelandă, şi Australia. Şi-au dat seama că nu mai pot să susţină acest sistem şi au făcut reforma. Pentru noi este vital să o facem azi, pentru că, vă spun, aşa cum arată, este falimentar. Şi nu vă spun numai eu. Uitaţi-vă la toate analizele făcute de administratorii privaţi de pensii şi Comisia Europeană. Cum arată demografia, pentru că la noi în fiecare an pleacă oameni din România şi noi rămânem aici. Noi am contribuit şi nu mai are cine să ne plătească pensia în 20 de ani. Şi atunci trebuie o reformă urgentă a sistemului, nu legea, sistemul de pensii”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Alte articole

Cîțu dă de pământ cu Bolojan pentru efectele creșterii TVA. ”Guvernul a ales inflație garantată pentru un câștig zero sau negativ. Incompetență sau intenție?”

Se modifică legea pensiilor. Cine sunt românii cărora li se face dreptate după ani de zile: ”Statul a uitat de ei”

Pe de altă parte, acesta a subliniat că economia obţinută prin eliminarea unor pensii speciale va fi de „un miliard şi ceva de lei”.

Pensiile speciale, abrogate de Comisia de muncă din Camera Deputaţilor. Magistraţii îşi pierd privilegiile

Sistemul pensiilor de stat din România are nevoie de o reformă totală, centrată pe contribuţii şi pe fonduri private, pentru a deveni sustenabil, a declarat ministrul de Finanţe Florin Cîţu, şi într-un interviu acordat marţi Reuters. Majoritatea românilor sunt obligaţi să contribuie atât la fondul de pensii de stat cât şi la fonduri private de pensii, în urma unei reforme din 2008.

În septembrie 2020, guvernul liberal trebuie să facă o majorare de 40% a pensiilor de stat, conform legii pensiilor adoptată de guvernul precedent de stânga, ceea ce va face ca deficitul bugetat să depăşească limita de maximum 3% prevăzută de legislaţia Uniunii Europene, iar ratingul de ţară să fie redus de către agenţiile de evaluare financiară.

Majorarea pensiilor va face ţara mai vulnerabilă în următorii ani, în condiţiile în care natalitatea a crescut puternic după 1966 din cauza interzicerii avorturilor, astfel că numărul pensionarilor va urca puternic după 2030, notează Reuters.

“Viziunea noastră este pentru un sistem de pensii complet nou, nu doar un proiect de lege nou. Sper că nu este prea târziu, pentru că orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a deveni eficientă, iar 2030 este după colţ”, a spus Cîţu.

Cele şapte fonduri private de pensii din România administrează în prezent active în valoare de aproape 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali de la bursă. Fostul guvernul social democrat, care a fost demis prin moţiune de cenzută în octombrie, s-a concentrat pe majorarea pensiilor de stat.

La începutul acestui an, fostul guvern a plafonat contribuţiile la fondurile private la 3,75%, a redus comisioanele de administrare şi a majorat necesarul de capital social la un nivel prohibitiv. Actualul guvern, venit la putere în noiembrie, va inversa aceste condiţii prin ordonanţă de urgenţă, în această săptămână, iar Cîţu a spus că va propune majorarea contribuţiilor la fondurile de pensii private la 5% în 2021 şi la 6% în 2022.

“Contribuţiile vor rămâne neschimbate numai anul viitor, având în vedere situaţia financiară actuală. Dorim un sistem…bazat pe contribuţii, unul care acordă o importanţă mai mare părţii administrate private, care oferă randamente”, a spus ministrul de Finanţe.

Majorarea de anul viitor a pensiilor cu 40% a determinat agenţia de rating Standard & Poor’ să revizuiască perspectiva ratingului României la negativă.

În condiţiile în care 2020 va fi an electoral, guvernul de centru a anunţat că va respecta legislaţia actuală, dar că va reduce cheltuielile statului şi va îmbunătăţi colectarea taxelor, pentru a preveni creşterea deficitelor.

Guvernul României anticipează că deficitul bugetar va scădea la 3,6% din PIB în 2020 şi la 3,3% în 2021, de la un nivel de 4,4% estimat în acest an, dar va rămâne peste limita de 3% a Uniunii Europene până în 2022.

Comisia Europeană a estimat că deficitul bugetar al României va atinge 6,1% din PIB în 2021, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare.

”Estimările datează de dinainte să vină acest guvern. Voi încerca să asigur Comisia Europeană şi pieţele financiare că…drumul pe care ne aflăm este cel al consolidării fiscale”, a spus Cîţu, adâugând că trecerea de la o politică pro-ciclică nu va fi abruptă, pentru a nu sufoca creşterea economică.

”Doresc să le arăt că indiferent ce va fi peste limita de 3% va merge la investiţii publice”, a adăugat premierul.

Acesta a mai spus că va propune ca guvernul să amâne cu un an, prin ordonanţă de urgenţă, orice schimbări în vederea unor cheltuieli suplimentare făcute de parlamentari.

Cîţu a spus că necesarul de finanţare brută de anul viitor va fi mai scăzut faţă de nivelul estimat pentru acest an, de 90 de miliarde de lei (21 miliarde dolari). Ţinta Ministerului de Finanţe pentru emisiunile externe de obligaţiuni va începe de la 5 miliarde de euro (5,51 miliarde dolari), acelaşi nivel ca în acest an.

Pentru început, managerii de emisiuni intenţionează să atragă de pe pieţele externe peste 2 miliarde de euro, la începutul anului 2020, a arătat ministrul.