Foşti miniştri ai Educaţiei, despre noul an şcolar: creează handicapuri, iar predarea online nu ar trebui să fie o alternativă

Andrei Marga: ”Măsurile autorităților creează handicapuri noilor generații. Vom vorbi de generaţia COVID”

Profesorul Andrei Marga susține că nicio altă țară europeană nu a acceptat compromiterea anului școlar. El este de părere că s-a făcut o greşeală majoră în abordarea educaţiei.

"Acesta a constat în suspendarea practică a anului de învățământ. În loc să se analizeze situația și să se ia măsuri de la caz la caz, dar cu o bună cunoaștere a obligațiilor școlilor și universităților, pe o bună „raionare” a stărilor de lucruri, s-a oprit totul. Sesizându-se apoi gafa, s-a proclamat formal că anul de învățământ se duce  la capăt. Pe hârtie s-a dus, dar în condițiile opririi practice a sistemului, reducerii materiei de predare, simplificării curriculumului, facilitării examenelor”, este de părere fostul ministru al Educației Andrei Marga.

Citeşte şi Monica Anisie: "Laptopul folosit de cadrele didactice rămâne în clasă. Va trebui dezinfectat după fiecare profesor"

Profesorul Marga spune că în nicio altă ţară nu a fost compormis anul şcolar.

„Educația a fost sacrificată pe altul obsesiei „guvernului meu”, care evident nu face față nevoilor României. Nici o altă țară europeană nu a acceptat compromiterea anului de învățământ (...) La stările de lucruri puțin spus inadmisibile (scăderea performanțelor și a motivației din educație), care reclamă de ani buni o nouă reformă și legislație corespunzătoare, s-au adăugat acum neajunsuri create de măsuri greșite”, adaugă profesorul Andrei Marga.

În același timp, Andrei Marga reafirmă că „măsurile autorităților nu rezolvă problemele care existau, dar creează handicapuri noilor generații. Instrucția și educația lor vor fi din nou “speciale” – se va vorbi de „generația covid”, adică generația celor care au căpătat o pregătire sărăcită. Se vede deja bine, din multe manifestări în societate, că motivația se prăbușește, neîncrederea sporește, conduitele iraționale se înmulțesc”.

Liviu Pop: "Şcoala online a fost ilegală. Eu aş fi îngheţat anul şcolar"

Liviu Marian Pop, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat și fost ministru al Educaţiei, susține că Ministerul Sănătății a greșit așteptând șase luni de zile pentru a emite norme pentru ca școlile să funcționeze în bune condiții.

„Guvernul avut la dispoziție şase luni de zile din martie până acum să pregătească începutul anului școlar. Deciziile au fost amânate foarte mult, iar din punctul meu de vedere au greșit din start, susținând cum vom face școală online, nu plecând de la fondul procesului educativ, în sensul în care trebuie să se plece din start cu premisa că urmează ca toate cursurile să se desfășoare online. Ei trebuiau să plece pe o școală normală și să creeze excepțiile, însă s-au concentrat numai pe excepții fără să asigure resurse materiale pentru ca unitățile școlare să fie pregătite din timp”, este de părere profesorul Liviu Pop.

În ceea ce priveşte şcoala online, Liviu Pop susține că aceasta a fost ilegală.

"Nu a existat bază legală pentru ca școala online să se facă, cel puțin în luna martie-aprilie. În prima ordonanță pe care a emis-o președintele statului a uitat de învățământul online. Sistemul nu a fost pregătit. Tind să cred că mai mult de jumătate dintre copii nu au făcut în online. Sunt câteva sute de mii de copii care n-au făcut în online mai nimic. Eu am spus-o și atunci: dacă eram ministru înghețam anul școlar în două săptămâni. A fost o harababură", mai spune fostul ministru.

Citeşte şi Monica Anisie, despre susţinerea tezelor: "Vor fi susţinute conform unei programări făcute de şcoală, nu ministerul stabileşte"

În opinia lui Liviu Pop, o soluție ar fi supendarea finanțării PNDL pentru anul școlar 2020-2021: „Finanțarea PNDL în sitsemul de învățământ preuniversitar este pe două componente: componenta de salarii și cea de cheltuieli materiale. Pe componenta de salarii sunt obligați să angajeze personal toate unitățile școlare care sunt superaglomerate. Al doilea lucru este dotarea unitățile școlare cu tot ceea ce este necesar pentru ca să se înceapă procesul instructiv-educativîn condiții de maximă siguranță pentru elevi și profesori”, mai spune fostul ministru al Educației.

Ecaterina Andronescu (ministru al Educației în  Guvernul Dăncilă 16 noiembrie 2018 – 2 august 2019; în Guvernul Ponta în perioada iulie 2012 – decembrie 2012, în Guvernul Boc în perioada decembrie 2008 – octombrie 2009 și Guvernul Năstase în perioada decembrie 2000 – 19 iunie 2003)

Ecaterina Andronescu:” Școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică”

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu este de părere că trecerea la învăţământul online a fost un şoc pentru copii. Andronescu susţine că suspendarea cursurilor a afectat negativ procesul didactic de predare-învățare-evaluare.

"Școala online nu poate înlocui școala cu prezență fizică, nu poate să fie o alternativă ci o soluție complementară, așadar se impune revenirea la școala față în față. Trebuie încurajate și susținute parteneriatele unităților de învățământ cu autoritățile locale, cu firmele și companiile în vederea sprijinirii procesului de învățare”, spune fostul ministru.

Citeste si În ce condiţii pot copiii să înveţe de acasă. Monica Anisie: "Părintele va trebui să aducă la şcoală o adeverinţă de la medic"

Cât privește începerea anului școlar, Ecaterina Andronescu spune că „școlile din mediul rural, în marea lor majoritate, sunt depopulate ca urmare a numărului redus de elevi și  nu necesită spații suplimentare sau modificări în structura claselor, dar sunt necesare măști, biocide, apă și săpun”.

În schimb, „școlile din mediul urban pot să fie aglomerate (clase cu 30-35 elevi) sau mai puțin aglomerate (clase sub efectivul legal). Cele din prima categorie necesită spații suplimentare și un număr mai mare de norme/posturi pentru reducerea numărului de elevi în clasă la sub 25, în vederea asigurării distanțării. Spațiile necesare pot să fie identificate cu sprijinul autorităților locale (au obligația prevăzută de lege)”, atrage atenţia Ecaterina Andronescu.