Charles a descoperit România relativ târziu, dar s-a îndrăgostit de ea iremediabil. Prinţul trecuse de prima tinereţe când a venit prima oară pe aceste meleaguri, era în 1997, la scurtă vreme după divorţul de Diana, când nici nu împlinise 49 de ani. A urmat un sfert de secol de legături neîntrerupte cu ţinutul care i-a devenit a doua casă, Transilvania, cu nenumărate vizite aici, în care Charles a ajutat comunităţile locale, a cumpărat proprietăţi şi, mai presus de toate, s-a împrietenit cu localnicii.

Sandu de la Pericei este unul dintre cei care care au ciocnit un pahar cu actualul monarh britanic. „Am dat mâna cu prinţul, m-a îmbrăţişat, m-a recunoscut din prima. Am fost chiar în casa lui, am stat vreo jumătate de oră”, spunea Sandu, după o a doua vizită la moşia din Valea Zălanului, judeţul Covasna. Cei doi au păstrat legătura după ce prinţul a prins gustul pălincii tradiţionale româneşti. „Am pregătit special pentru el o afinată cu pălincă de gutui. De obicei, peste afinată se pune spirt, eu am pus pălincă de gutui, aşa că e mult mai aromată, bogată în vitamine, aminoacizi şi tot ce trebuie”, dezvăluia Sandu de la Pericei.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Șeful de Stat Major al armatei germane trage un semnal de alarmă! ...

Israelul a lansat un atac în Iran. Explozie, auzită în apropierea ...

Într-un film despre România realizat de Charlie Ottley, actualul rege îi făcea României o caracterizare plină de dragoste şi culoare: „România este o ţară uimitor de diversă, de la Delta Dunării, cea mai mare şi mai sălbatică zonă umedă a Europei, la pădurile, izvoarele şi mănăstirile Bucovinei, Moldovei şi Maramureşului, colinele Apusenilor sau întinderile nelocuite ale Harghitei, colecţiile nepreţuite din muzeele Bucureştiului sau frumuseţea sălbatică a defileului Porţile de Fier, castelele, munţii şi satele săseşti ale Transilvaniei sau văile retrase ale Banatului şi Crişanei. Moştenirea istorică a României se întinde în trecut până la fortăreţele dacilor şi cetăţile greceşti Histria şi Argamun.

O atât de bogată diversitate naturală şi culturală reunite sub acelaşi drapel e remarcabilă şi e una dintre caracteristicile care fac din România acest colţ deosebit al Europei. Remarcabilă în aceeaşi măsură este hotărârea poporului român de a-şi conserva şi păstra patrimoniul, de a nu lăsa să se piardă meşteşugurile şi tradiţiile şi de a păstra ce-i mai bun din trecut pe măsură ce construieşte un viitor mai senin. Mă bucură nespus că numeroasele comori ale României ajung să fie cunoscute şi apreciate de tot mai mulţi oameni”.

Citeşte şi Regele Charles al III-lea, prinţul care s-a pregătit 70 de ani ca să urce pe tron. Povestea vieţii sale, de la bătăile încasate în şcoală la tragedia Prinţesei Diana”

Moştenitorul coroanei britanice a ţinut să se bucure de spiritul autentic romanesc în orice colţ al ţării noastre s-ar fi aflat, inclusiv în Capitală, unde în spaţiul tradiţia a fost înlocuită cu cosmopolitismul. Totuşi, cu ocazia unei vizite din 2017 nu a ratat prilejul de a juca o horă la Muzeul Satului. Tot în acea vizită el a plantat şi un pom, în Delta Văcăreşti.

Prinţul Charles s-a arătat foarte interesat de încondeierea ouălelor, a urmărit cum sunt pictate icoane pe lemn şi piatră şi, în general, s-a arătat foarte interesat de tot ceea ce reprezintă tradiţie românească.

Citeşte şi Legăturile Regelui Charles, cel mai bătrân monarh încoronat din istorie, cu România. „Descind din Vlad Țepeș!”

De altfel, pe lângă faptul că şi-a lăsat amprenta asupra satului românesc, Prinţul Charles îl poartă în suflet şi atunci când se află în regatul său, legătura directă şi materială fiind inclusiv cele zece proprietăţi pe care le are ţara noastră. Între proprietăţile sale se află Conacul Apafi din localitatea Mălâncrav, judeţul Sibiu, o locuinţă în Viscri, judeţul Braşov, patru în Valea Zălanului, judeţul Covasna şi alte patru în satul Breb din judeţul Maramureş.

Dacă şi când Regele Charles al III-lea revine în România, rămâne de văzut, îndatoririle de monarh fiind mult mai presante şi necesitând un protocol mult mai strict. Dar dragostea lui pentru România rămâne la fel de vie, la fel ca şi amintirea sătenilor în ochii cărora le stăruia mai mult imaginea sa în cizme şi îmbrăcat într-un pulover simplu, decât cea în haine regale, cu fireturi de aur.