În declaraţii acordate televiziunii private Mega, Kapsis a precizat că, până acum, au fost primite 8.000 de solicitări pentru 2.000 de locuri de muncă de care va dispune noua entitate provizorie – iar contractele se vor încheia pentru trei luni – până la crearea noului post public NERIT. Angajaţii postului de televiziune închis în iunie vor avea prioritate în noua entitate, care va semna contracte provizorii.

În total, au fost primite 1.000 de cereri de la persoanele angajate în radioteleviziunea publică ERT, a cărei închidere bruscă în iunie a provocat un val de proteste în interiorul şi în afara ţării. Kapsis a promis că în timpul acestui proces de tranziţie şi până la funcţionarea deplină a NERIT, 80 % din locurile de muncă vor fi ocupate de vechii angajaţi ai ERT.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Alertă sanitară! Milioane de sticle îmbuteliate cu apă, contaminate ...

Klaus Iohannis, cotat cu şanse mari pentru a-i lua locul preşedintei ...

Ministrul adjunct a subliniat că postul de televiziune va începe să emită în direct în termen de două săptămâni, dar a precizat că nu va putea funcţiona în mod normal până când vechii angajaţi nu vor evacua sediul. De la începutul lui iunie, jurnalişti, tehnicieni şi personal administrativ ţin ocupat sediul ERT din Atena, de unde au continuat să transmită pe Internet.

Potrivit decretului guvernamental, prin care s-a dispus desfiinţarea entităţii publice, cei 2.656 de angajaţi au fost concediaţi, astfel încât ei nu au mai primit salariile din iunie. Pe lângă difuzarea serviciilor de televiziune, postul transmite şi prin radio, ceea ce este vital pentru zonele rurale din Grecia, având în vedere că în multe regiuni izolate posturile private nu dispun de frecvenţe.

Redactorii care elaborează programele au inclus chiar şi un spaţiu în limba spaniolă în care îşi explică situaţia şi oferă ultimele noutăţi privind diferendul lor cu guvernul.

În programele în limba greacă ei amintesc că radioteleviziunea publică dispunea de venituri – datorită taxei plătite de fiecare cetăţean – subliniind că posturile private nu au plătit până acum pentru frecvenţele pe care le folosesc, motiv pentru care pot fi considerate datornice faţă de stat şi faţă de contribuabil.

Potrivit datelor reprezentanţilor sindicali, închiderea ERT costă statul între 300 şi 350 de milioane de euro, nu doar prin indemnizaţiile de concediere, ci şi urmare a unor contracte internaţionale care nu vor mai fi onorate. Din 10 iulie, cele trei canale care formau ERT au recuperat frecvenţa, însă acestea nu transmit decât documentare şi filme vechi.